Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone a lansat pe 25 septembrie campania care îndeamnă consumatorii de vin din Republica Moldova, dar şi din diaspora, să aleagă vinurile produse din soiuri autohtone de struguri – „Feteasca Albă”, „Feteasca Neagră”, „Feteasca Regală” şi „Rara Neagră”.

Ne dorim astfel ca soiurile noastre locale să fie descoperite şi apreciate la nivel naţional, dar şi mondial, iar Moldova să fie cunoscută ca un producător de vinuri de calitate.

Ne bucură faptul că unii vinificatori, colegi din domeniu, au preluat iniţiativa noastră şi promovează şi ei vinurile din soiuri autohtone.

Suntem mândri că mesajul nostru a fost apreciat şi promovat de persoane publice din ţara noastră. Artişti, actori şi sportivi ne-au susţinut şi continuă să o facă, pentru a promova nu doar vinurile noastre autohtone, dar şi brandul de ţară.

Actorii Andrei Porubin şi Dumitru Roman au postat filmuleţe în care vorbesc despre istorie şi vinurile din soiuri autohtone pe care le consuma chiar şi domnitorul Ştefan cel Mare. Muzicienii Constantin Moscovici, Cornelia Ştefăneţ şi Doina Sulac şi-au îndemnat miile de urmăritori să le urmeze exemplul şi să aleagă vinuri din soiuri autohtone, pentru evenimentele din familie. Iar sportivul moldovean Ion Lazarenco, care a devenit al optulea om din lume care a reuşit să traverseze înotând prin şapte strâmtori şi a fost desemnat canditatul Republicii Moldova la Premiul Nobel pentru Pace în anul 2019, a înregistrat un filmuleţ în care spune că mereu sărbătoreşte succesul cu un pahar de vin din soiuri autohtone şi poartă cu mândrie drapelul Republicii Moldova oriunde se află.

Pe această cale, le mulţumim pentru implicare şi promovarea Campaniei lansată de Castel Mimi.

Vinurile din soiuri autohtone produse de Castel Mimi au fost apreciate de către degustatorul etalon Mihai Druţă, preşedintele Asociaţiei de Sommelier din ţara noastră. Expertul a degustat cele cinci vinuri de soi şi cupaje în cadrul rubricii sale „Un vin bun cu Mihai Druţă”, a expus caracteristicile pentru fiecare sticlă şi a venit cu recomandări pentru combinaţii gastronomice.

„Vă îndemn să descoperiţi soiurile autohtone, pentru că ele prezintă un potenţial foarte bun pentru vinificaţia din Republica Moldova. Soiurile autohtone ar putea să ne promoveze peste hotare şi ar putea să uimească pe cei care sunt interesaţi să descopere cultura noastră, ţara noastră. Să vă mândriţi cu ele!”, a precizat Mihai Druţă.

Le mulţumim tuturor consumatorilor care au dat curs îndemnului nostru şi au ales vinurile din soiuri autohtone, pentru petreceri şi evenimente de familie.

Castel Mimi va fi în continuare promotorul vinurilor din soiuri autohtone şi le va promova la concursuri şi expoziţii internaţionale, pentru că ne mândrim cu strugurii şi vinurile produse din soiuri locale, cu o istorie de secole.

#alegsoiuriautohtone

#castel mimi #interpreti #soiuri autohtone

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.