Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Oamenii de știință au descoperit, în sfârșit, „continentul pierdut”, despre care se credea că a dispărut fără urmă

04 Nov. 2023, 08:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
04 Nov. 2023, 08:00 // În Lume //  Realitatea.md

Oamenii de știință au pus cap la cap informațiile privind rămășițele unui continent care s-a desprins din vestul Australiei acum 155 de milioane de ani și care a dispărut în derivă spre nord, în direcția Asiei de sud-est. Astfel, misterul a ceea ce s-a întâmplat cu un continent pierdut, care a dispărut în urmă cu 155 de milioane de ani, ar putea fi în sfârșit rezolvat, după ce oamenii de știință au descoperit dovezi ale acestui continent și i-au refăcut traseul.

Se pare că acest continent pierdut, cunoscut sub numele de Argoland, a avut o despărțire dezastruoasă de vestul Australiei. S-a dezintegrat în timp ce forțele tectonice au întins masa de uscat și au îndepărtat-o de restul continentului, înainte de a o împrăștia în Asia de Sud-Est, se arată într-un nou studiu, citat de Live Science.

Cercetătorii știau de mult timp că o masă de uscat s-a desprins din Australia, în urmă cu 155 de milioane de ani, datorită indiciilor lăsate în geologia unui bazin oceanic adânc cunoscut sub numele de ”Câmpia abisală Argo” din largul coastei de nord-vest a țării. Dar, spre deosebire de India, care s-a desprins din vechiul supercontinent Gondwana în urmă cu 120 de milioane de ani și care formează și astăzi o masă continentală intactă, Argoland s-a desprins în fragmente. Iar, până acum, oamenii de știință erau confuzi în ceea ce privește locul în care ar fi ajuns aceste fragmente continentale.

„Știam că trebuie să fie undeva la nord de Australia, așa că ne așteptam să o găsim în Asia de Sud-Est”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Eldert Advokaat, cercetător în cadrul departamentului de științe ale Pământului de la Universitatea Utrecht din Olanda.

În noul studiu, publicat online pe 19 octombrie în revista Gondwana Research, Advokaat și colegii săi au reconstituit călătoria continentului desprins.

Cercetătorii au găsit fragmente de pământ vechi împrăștiate în Indonezia și Myanmar, dar când au încercat să reconstruiască Argoland din aceste fragmente, „nimic nu se potrivea„, a spus el.

Echipa a lucrat apoi în sens invers, adunând dovezi în Asia de Sud-Est, pentru a reface călătoria spre nord a Argolandului. Printre fragmentele împrăștiate de pământ antic, au descoperit rămășițele unor mici oceane care datează de acum aproximativ 200 de milioane de ani. Aceste oceane s-au format, probabil, pe măsură ce forțele tectonice au întins și fisurat Argoland înainte ca această masă continentală lungă de 5.000 de kilometri să se desprindă, afirmă Advokaat.

„Acest proces a continuat timp de 50-60 de milioane de ani și, în urmă cu aproximativ 155 de milioane de ani, întregul colaj de continente cu panglici și oceane intermediare a început să plutească în derivă spre Asia de Sud-Est”, a spus el. „Nu am pierdut un continent, era deja un ansamblu foarte extins și fragmentat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a reflecta acest lucru, Advokaat și colegii săi s-au referit la Argoland ca la un „Argopelago„. Pe măsură ce fragmente din Argoland s-au ciocnit cu masele terestre din Asia de Sud-Est, au modelat și bogata biodiversitate pe care o vedem astăzi. Acest lucru ar putea ajuta la explicarea distribuției inegale a speciilor de-a lungul unei bariere invizibile care trece prin Indonezia, a adăugat Advokaat.

În general, reconstituirea Argolandului este „o trambulină pentru noi cercetări„, a mai spus el.

 

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:56 // Slider //  Realitatea.md

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.