Se știe că celebrul actor Leonardo DiCaprio (48 de ani) este dorit de femeile din întreaga lume, motiv pentru care probabil se afișează de fiecare dată cu o altă iubită. Însă, se pare că vedeta de la Hollywood are o atracție aparte pentru femeile mai tinere și majoritatea relațiilor sale au fost cu fete sub vârsta de 25 de ani. Și iată că, actorul i-ar fi făcut avansuri și unui model din România, considerată una dintre cele mai frumoase femei.

Vedeta cu o carieră internațională în industria modelingului și considerată una dintre cele mai frumoase femei din România care susține că a fost curtată de celebrul actor Leonardo DiCaprio este nimeni alta decât Gina Chirilă, în vârstă de 29 de ani, soția lui Bogdan Vlădău.

Se știe că Gina este pe lista celor mai atrăgătoare femei din România și nu doar actorul american i-ar fi făcut avansuri și ar fi fost cucerit de frumusețea ei, ci și Danielle Cavalli sau Adrian Grenier ar fi încercat să-i intre în grații. Cariera i-a oferit oportunitatea de a călători în multe țări ale lumii și de a cunoaște foarte multe persoane celebre. Soția lui Bogdan Vlădău a dezvăluit că l-a întâlnit pe Leonardo DiCaprio la Festivalul de Film de la Cannes 2023, iar acesta i-ar fi făcut avansuri.

Gina Chirilă: „Probabil că el credea că aveam 23-24”

Și nu este de mirare că celebrul actor și-a încercat norocul, având în vedere că Gina Chirilă a defilat pe covorul roșu într-o rochie de culoare albă, mulată pe corp, care îi punea foarte bine în evidență silueta de invidiat, accesorii prețioase și un ruj roșu care a dat o notă de eleganță. Vedeta a vorbit despre întâlnirea cu actorul în cadrul emisiunii lui Cătălin Măruță.

„LeonardoDiCaprio mi-a făcut avansuri anul acesta. Ne-am întâlnit la Cannes. Probabil că el credea că aveam 23-24 (de ani – n.r)”, a spus Gina Chirilă în cadrul emisiunii de la PRO TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

View this post on Instagram

A post shared by Gina Chirila (@ginachirila)

#Leonardo DiCaprio #Romania #vedeta

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.