În inima Bucureștiului, pe bulevardul Lascăr Cartagiu, se află un loc special, dedicat iubitorilor de astronomie: Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”.

Istoria începe în 1908, când Victor Anestin îl cooptează pe amiralul Urseanu în Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”. Unul dintre scopurile grupului era înființarea unui observator popular care să servească la propagarea astronomiei în rândul maselor. Astfel, amiralul Vasile Urseanu a demarat lucrările de construire, prin eforturi financiare proprii, a unei clădiri din București, pe bulevardul Colței, actualul bulevard Lascăr Cartagiu. Acesta obișnuia să spună: “Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc pe mare.” Luneta care a înzestrat Observatorul era de 150 de mm diametru și distanță focală de 2.7 metri, pe atunci, a treia ca mărime din țară.

După moartea lui Vasile Urseanu, luneta a fost demontată şi depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat. În anii ’50, ușile Observatorului s-au redeschis datorită eforturilor astronomului Călin Popovici. Mai târziu, observatorul a fost dotat cu echipamente moderne și a devenit un important centru de cercetare astronomică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2017, observatorul de la București a inaugurat o expoziție permanentă de astronomie, care a devenit un punct de atracție pentru vizitatori din toate colțurile lumii. Este o călătorie fascinantă prin Univers. La primul nivel, vizitatorii pot afla informații despre sistemul solar și despre explorarea acestuia. La al doilea nivel – despre planete, stele și galaxii, iar la cel de-al treilea – vizitatorii pot afla informații despre explorarea spațiului.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.