„În 820 de localități a fost înregistrată o participare mai mare de 25% din numărul alegătorilor așteptați la vot”, iar prin urmare alegerile în aceste localități pot fi declarate valabile, inclusiv scrutinul din municipiul Chișinău. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală care a precizat că, până la ora 15:00, și-au exercitat dreptul la vot peste 820 mii de alegători sau peste 30% din numărul celor incluși în listele electorale.

„Localitatea cu cea mai ridicată prezență la vot rămâne a fi Pocrovca, raionul Dondușeni unde, până la această oră, se atestă o rată de 67 la sută.

În municipiul Chișinău au votat, până la ora 15.00, peste 26 la sută dintre persoanele cu drept de vot. Cei mai activi sunt alegătorii din sectorul Rîșcani al capitalei, unde au votat 26 la sută dintre alegători. În suburbii avem înregistrată o prezență de 28 %. Cei mai activi sunt votanții din or. Vadul lui Vodă, peste 36%, cea mai pasivă suburbie e or. Durlești – 24%.

În mun. Bălți, din totalul de 100 mii de alegători, la secțiile de votare au venit 25% dintre alegători.

În municipiul Comrat avem înregistrată o participare de peste 31% dintre cetățenii cu drept de vot incluși în listele electorale de bază.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, alegerile sunt considerate valabile dacă la ele au participat cel puțin 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Astfel, din numărul total de 898 de localități, în 820 este înregistrată o participare mai mare de 25% din numărul alegătorilor așteptați la vot, ceea ce înseamnă că alegerile în aceste localități pot fi declarate valabile”, anunță CEC.

Între timp, potrivit CEC, la scrutinul de astăzi, femeile sunt cele mai active, înregistrând o participare de peste 54 % din numărul total de cetățeni cu drept de vot. Raportat la vârstă, cei mulți alegători prezenți la urnele de vot au între 56 și 75 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adițional, potrivit informațiilor operative prezentate de Inspectoratul General al Poliției, până la ora 15:00, CEC a fost informată despre 130 de cazuri de încălcări sau incidente.

„Dintre acestea 42 cazuri țin de agitația electorală, 29 de cazuri referitoare la transportarea organizată a alegătorilor, 4 de afișarea afișajului electoral, 7 cazuri de bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor, 12 cazuri privind fotografierea buletinelor de vot.

În localitatea Chirsovo, din UTA Găgăuzia, pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot, a fost pornită urmărirea penală. Toate cazurile se examinează de către Inspectoratul General al Poliției”, anunță CEC.

#alegeri #Moldova #prezenta la vot

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.