Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a estimat luni că alegerile locale au fost organizate eficient, dar interferenţele externe şi restricţiile impuse de guvern, precum excluderea din cursă a unui partid de opoziţie sau interzicerea unor surse media, au avut un impact negativ asupra scrutinului, potrivit raportului preliminar al misiunii de observatori internaţionali.

„Alegerile locale în Republica Moldova s-au desfăşurat în mod calm şi au fost organizate eficient, majoritatea candidaţilor au putut să-şi desfăşoare campania liber, dar puterile extinse ale comisiei guvernamentale pentru situaţii excepţionale au fost folosite pentru a restricţiona libertatea de exprimare şi de întrunire, precum şi dreptul de a candida, în timp ce interferenţa din străinătate şi acuzaţiile numeroase de cumpărare de voturi pe parcursul campaniei stârnesc preocupare”, rezumă OSCE într-o declaraţie.

Decizia de excludere a acestui partidului „Şansă”, formaţiune legată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor din alegeri „nu a permis un recurs legal efectiv, a limitat opţiunile votanţilor şi a condus la curse fără candidat în unele localităţi mai mici”, remarcă OSCE în raportul său preliminar, estimând că această excludere a unui partid din cursa electorală contravine standardelor internaţionale şi angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

„Alegerile de ieri s-au desfăşurat în contextul tensiunilor determinate de orientarea geopolitică a ţării şi a stării de urgenţă declarate în februarie 2022 pe motiv de ameninţări la adresa securităţii naţionale. Schimbări legislative efectuate în octombrie care au împiedicat candidaţii unui partid dizolvat mai devreme în cursul anului (partidul „Şor”, n.red.) să candideze în alegeri rămân discutabile, mai ales în cazul candidaţilor suspectaţi, dar nu judecaţi şi condamnaţi pentru vreo infracţiune. Cu mai puţin de 48 de ore înaintea deschiderii secţiilor de vot, o interdicţie generală a fost impusă tuturor celor 8.605 candidaţi nominalizaţi de un partid (partidul „Şansă”, n.red.), contrar angajamentelor asumate de toate statele OSCE şi altor standarde internaţionale pentru alegeri democratice”, semnalează raportul OSCE.

Pe de altă parte, în general, afluxul de fonduri străine şi ilicite şi stimulentele monetare folosite pentru a influenţa opţiunea votanţilor au distorsionat campania, se arată în acelaşi document.

„Multe instituţii media operează în Republica Moldova pe o piaţă a publicităţii distorsionată, cu majoritatea posturilor TV considerate a fi controlate de oameni de afaceri având legături cu partidele politice. La sfârşitul anului 2022, şase posturi TV au fost suspendate din cauza preocupărilor legate de securitatea naţională, dezinformare şi presupus control al posturilor de către persoane sau companii aflate sub sancţiuni internaţionale. La sfârşitul lunii octombrie în acest an, alte şase posturi au fost suspendate şi accesul la 73 de website-uri a fost blocat pe motive similare, deşi organismul naţional al audiovizualului nu a constatat că posturile TV ar fi răspândit dezinformări”, mai semnalează OSCE.

Prin urmare, consideră observatorii internaţionali, „restricţiile faţă de libertatea de exprimare nu par a fi proporţionale cu încălcările comise, conform normelor internaţionale privind drepturile omului”.

#aalegeri #misiune OSCE #OSCE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.