Ucrainenii se plâng că Occidentul nu le-a furnizat suficiente arme pentru a sparge fortificațiile rusești.

Relațiile ucrainiano-americane par a fi într-un oarecare impas, în culisele politicii dintre cele două țări, exprimându-se acuze reciproce legate de faptul că încercările Kievului de a desfășura o contraofensivă au fost fără succes, arată într-o rubrică de opinie publicată luni editorialistul The Washington Post, Max Boot.

Materialul afirmă că încercările Kievului de a desfășura o contraofensivă „nu au condus la progresul major pe care liderii Ucrainei și susținătorii săi din Occident au sperat”. De ce nu a făcut Ucraina mai multe progrese? În culise există multă acuze între oficialii ucraineni și cei americani. Americanii se plâng în privat că „ucrainenii nu au reușit să organizeze o ofensivă combinată inter arme, în stil NATO și au revenit la războiul de uzură caracteristic strategiei militare sovietice, în același timp direcționând militarii disponibili cu disperare către operațiuni secundare din jurul Bakhmut”, notează publicația.

„Ucrainenii, la rândul lor, se plâng că Occidentul nu le-a furnizat suficiente arme pentru a sparge fortificațiile rusești și că multe dintre armele pe care le-au primit sunt inoperante”, a adăugat observatorul. „Ucraina nu are echipamente și vehicule blindate pentru a curăța minele și, ceea ce este mai important, suficientă putere aeriană pentru a împiedica aeronavele rusești cu și fără pilot să lovească forțele ucrainene în avans în timp ce încearcă să traverseze câmpurile de mine.”

Cu toate acestea, observatorul susține că Statele Unite ar trebui, în schimb, să sporească livrările de arme către Kiev și să spere să provoace daune maxime Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spre deosebire de contraofensiva ucraineană de anul trecut, când forțele Ucrainei au reușit să recucerească aproape jumătate din teritoriul ocupat de Rusia, în ofensiva din această vară avansul trupelor ucrainiene în direcția sud a fost de 15-20 km, realizare aflată departe de obiectivul anunțat la începtul acesteia, care urmărea atingerea țărmului Mării de Azov și întreruperea podului terestru deschis de Rusia către Crimeea.

„Forțele americane nu ar ataca niciodată poziții fortificate fără superioritate aeriană, dar Pentagonul se așteaptă ca trupele ucrainene să facă exact asta. Și administrația [președintele american Joe] Biden nu a trimis tancuri M1 Abrams și ATACMS [rachete tactice] în Ucraina până în această toamnă. Acest lucru s-a întâmplat însă prea târziu pentru a influența contraofensiva de vară. Ce ar trebui să facă acum Ucraina și susținătorii săi din Occident? Mulți vor insista că, după eșecul contraofensivei, a sosit momentul să încheiem un acord cu Kremlinul”, se arată în material.

În plus, pierderile în personal și echipamente par a fi destul de însemnate, deși Kievul s-a abținut să comunice astfel de cifre. Partea adversă (ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu), pe 30 octombrie, afirma că Ucraina ar fi pierdut în perioada iunie-octombrie peste 90 de mii de militari uciși și răniți, precum și aproximativ 600 de tancuri și 1.900 de vehicule blindate de diferite clase (cifre cu siguranță exagerate).

#arme #razboi #SUA #Ucraina

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.