Cei mai mulți dintre candidații la funcția de primar general al municipiului Chișinău s-au aventurat în cursă pentru a rupe voturile de pe segmentul de dreapta. O spune candidatul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, potrivit căruia mulți dintre pretendenții la șefia Chișinăului nici măcar nu știau care sunt prerogativele primarului general.

În același context, candidatul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Ion Bulgac, spune că a avut o campanie corectă și a oferit cetățenilor mesaje consistente, chiar dacă puțini alegători au apreciat acest lucru, notează ipn.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul Partidului Național Moldovenesc spune că bătălia pentru funcția de primar al Chișinăului a fost una inechitabilă, întrucât unii candidați au folosit din plin resursa administrativă. Potrivit lui Dragoș Galbur, mulți dintre cei care au fost înregistrați în cursa pentru șefia Chișinăului au avut doar intenția de a dispersa voturile de pe dreapta.

„Din 28 de candidați, câți au participat în Chișinău, 22 au fost de umplutură și au fost puși să rupă voturile de dreapta. Au fost oameni care nu aveau ce livra, oameni care nu pot vorbi în public, oameni care promit scăderea prețului la gaz în calitate de primar, oameni care promit reabilitarea centurii Chișinău, care nici măcar nu ține de administrația publică locală. Au fost oameni puși ca să tulbure mintea alegătorului și le-a reușit. Ion Ceban nu poate fi primarul tuturor pentru că Ion Ceban este un exponent al Moscovei. Acest mesaj n-a prins pentru că au avut grijă și partenerii din Vest, reprezentanții SUA, să-i șteargă imaginea de pro-rus și au reușit să-l europenizeze”, a spus președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur.

În cadrul aceleiași emisiuni, candidatul CUB la șefia Chișinăului a menționat că deși nu s-a bucurat de sprijinul masiv al cetățenilor, a reușit să promoveze imaginea și mesajele formațiunii pe care o reprezintă.

„Eu sunt foarte mândru de campania pe care am avut-o. Am avut o campanie demnă, o campanie în care am ales să le comunic oamenilor principii și valori, subiecte care nu există deloc în comunicarea politică. În această campanie am avut un mesaj anti-nonmenclatură, anti-birocrație, anti-sistem. Au fost niște oameni care ne-au văzut și ne-au auzit și noi am obținut niște voturi. De la asta începem să construim. Am avut 2000 de voturi, peste un an vor fi 20 de mii și peste 4 ani vor fi 200 de mii. Eu înțeleg că o construcție politică ce a apărut un an în urmă e foarte greu să crească organic, sănătos”, a spus reprezentantul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Ion Bulgac.

În timpul scrutinului pentru funcția de primar general al Chișinăului, candidatul CUB, Ion Bulgac, a obținut 1861 de voturi, iar candidatul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a obținut 897 de voturi.

#alegeri #candidati #Dragoș Galbur

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.