Cei mai mulți dintre candidații la funcția de primar general al municipiului Chișinău s-au aventurat în cursă pentru a rupe voturile de pe segmentul de dreapta. O spune candidatul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, potrivit căruia mulți dintre pretendenții la șefia Chișinăului nici măcar nu știau care sunt prerogativele primarului general.

În același context, candidatul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Ion Bulgac, spune că a avut o campanie corectă și a oferit cetățenilor mesaje consistente, chiar dacă puțini alegători au apreciat acest lucru, notează ipn.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul Partidului Național Moldovenesc spune că bătălia pentru funcția de primar al Chișinăului a fost una inechitabilă, întrucât unii candidați au folosit din plin resursa administrativă. Potrivit lui Dragoș Galbur, mulți dintre cei care au fost înregistrați în cursa pentru șefia Chișinăului au avut doar intenția de a dispersa voturile de pe dreapta.

„Din 28 de candidați, câți au participat în Chișinău, 22 au fost de umplutură și au fost puși să rupă voturile de dreapta. Au fost oameni care nu aveau ce livra, oameni care nu pot vorbi în public, oameni care promit scăderea prețului la gaz în calitate de primar, oameni care promit reabilitarea centurii Chișinău, care nici măcar nu ține de administrația publică locală. Au fost oameni puși ca să tulbure mintea alegătorului și le-a reușit. Ion Ceban nu poate fi primarul tuturor pentru că Ion Ceban este un exponent al Moscovei. Acest mesaj n-a prins pentru că au avut grijă și partenerii din Vest, reprezentanții SUA, să-i șteargă imaginea de pro-rus și au reușit să-l europenizeze”, a spus președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur.

În cadrul aceleiași emisiuni, candidatul CUB la șefia Chișinăului a menționat că deși nu s-a bucurat de sprijinul masiv al cetățenilor, a reușit să promoveze imaginea și mesajele formațiunii pe care o reprezintă.

„Eu sunt foarte mândru de campania pe care am avut-o. Am avut o campanie demnă, o campanie în care am ales să le comunic oamenilor principii și valori, subiecte care nu există deloc în comunicarea politică. În această campanie am avut un mesaj anti-nonmenclatură, anti-birocrație, anti-sistem. Au fost niște oameni care ne-au văzut și ne-au auzit și noi am obținut niște voturi. De la asta începem să construim. Am avut 2000 de voturi, peste un an vor fi 20 de mii și peste 4 ani vor fi 200 de mii. Eu înțeleg că o construcție politică ce a apărut un an în urmă e foarte greu să crească organic, sănătos”, a spus reprezentantul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Ion Bulgac.

În timpul scrutinului pentru funcția de primar general al Chișinăului, candidatul CUB, Ion Bulgac, a obținut 1861 de voturi, iar candidatul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a obținut 897 de voturi.

#alegeri #candidati #Dragoș Galbur

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.