Ucrainenii se plâng că Occidentul nu le-a furnizat suficiente arme pentru a sparge fortificațiile rusești.

Relațiile ucrainiano-americane par a fi într-un oarecare impas, în culisele politicii dintre cele două țări, exprimându-se acuze reciproce legate de faptul că încercările Kievului de a desfășura o contraofensivă au fost fără succes, arată într-o rubrică de opinie publicată luni editorialistul The Washington Post, Max Boot.

Materialul afirmă că încercările Kievului de a desfășura o contraofensivă „nu au condus la progresul major pe care liderii Ucrainei și susținătorii săi din Occident au sperat”. De ce nu a făcut Ucraina mai multe progrese? În culise există multă acuze între oficialii ucraineni și cei americani. Americanii se plâng în privat că „ucrainenii nu au reușit să organizeze o ofensivă combinată inter arme, în stil NATO și au revenit la războiul de uzură caracteristic strategiei militare sovietice, în același timp direcționând militarii disponibili cu disperare către operațiuni secundare din jurul Bakhmut”, notează publicația.

„Ucrainenii, la rândul lor, se plâng că Occidentul nu le-a furnizat suficiente arme pentru a sparge fortificațiile rusești și că multe dintre armele pe care le-au primit sunt inoperante”, a adăugat observatorul. „Ucraina nu are echipamente și vehicule blindate pentru a curăța minele și, ceea ce este mai important, suficientă putere aeriană pentru a împiedica aeronavele rusești cu și fără pilot să lovească forțele ucrainene în avans în timp ce încearcă să traverseze câmpurile de mine.”

Cu toate acestea, observatorul susține că Statele Unite ar trebui, în schimb, să sporească livrările de arme către Kiev și să spere să provoace daune maxime Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spre deosebire de contraofensiva ucraineană de anul trecut, când forțele Ucrainei au reușit să recucerească aproape jumătate din teritoriul ocupat de Rusia, în ofensiva din această vară avansul trupelor ucrainiene în direcția sud a fost de 15-20 km, realizare aflată departe de obiectivul anunțat la începtul acesteia, care urmărea atingerea țărmului Mării de Azov și întreruperea podului terestru deschis de Rusia către Crimeea.

„Forțele americane nu ar ataca niciodată poziții fortificate fără superioritate aeriană, dar Pentagonul se așteaptă ca trupele ucrainene să facă exact asta. Și administrația [președintele american Joe] Biden nu a trimis tancuri M1 Abrams și ATACMS [rachete tactice] în Ucraina până în această toamnă. Acest lucru s-a întâmplat însă prea târziu pentru a influența contraofensiva de vară. Ce ar trebui să facă acum Ucraina și susținătorii săi din Occident? Mulți vor insista că, după eșecul contraofensivei, a sosit momentul să încheiem un acord cu Kremlinul”, se arată în material.

În plus, pierderile în personal și echipamente par a fi destul de însemnate, deși Kievul s-a abținut să comunice astfel de cifre. Partea adversă (ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu), pe 30 octombrie, afirma că Ucraina ar fi pierdut în perioada iunie-octombrie peste 90 de mii de militari uciși și răniți, precum și aproximativ 600 de tancuri și 1.900 de vehicule blindate de diferite clase (cifre cu siguranță exagerate).

#arme #razboi #SUA #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.