Anul viitor, Parlamentul Republicii Moldova va găzdui Conferința Președinților Regionalei Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF). Acest lucru a fost discutat la cea de-a 35-a sesiune a Adunării Regionalei Europa, la care participă, în aceste zile, deputata Marcela Adam, membra delegației naționale la Adunarea Parlamentară a Francofoniei și secretar al Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Participanții la sesiunea au convenit că, Conferința Președinților Regionalei Europa se va desfășura, la Chișinău, în perioada 18-21 martie, anul viitor.

„Organizarea, la Chișinău, a Conferinței Președinților Regionalei Europa ne va oferi o oportunitate suplimentară de a ne confirma solidaritatea și atașamentul nostru puternic față de tot ceea ce cuprinde Francofonia. Acest eveniment important ne va permite să consolidăm relațiile noastre de prietenie și cooperare” a menționat deputata Marcela Adam în discursul susținut în cadrul sesiunii.

În cadrul celei de-a 35 sesiuni a Adunării Regionalei Europa, care are loc în perioada 5-8 noiembrie, la Atena, Republica Elenă, au loc mai multe paneluri de discuții, în cadrul cărora sunt abordate subiecte de actualitate. Printre acestea se regăsesc consecințele războiului din Ucraina asupra Europei: criză sistemică, criză migrațională, criză energetică și economică; democrația în fața războiului: provocări, probleme și slăbiciuni.

Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF) este alcătuită din parlamente și grupuri parlamentare, formate în secțiuni, care împărtășesc valorile francofoniei. Adunarea Regională Europeană este formată din doisprezece secțiuni membre, cincisprezece secțiuni asociate și șase parlamente observatoare.

#APF #conferinta #parlament

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.