Postul public tv a venit cu o reacție la videoul deepfake cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care apare cu un discurs în susținerea fugarului Ilan Șor incorporat ca o știre difuzată de Moldova 1, fiind folosită și imaginea prezentatoarei Elena Băncilă. Pe facebook, postarea este rulată ca publicitate de pagina Moldova Prietenoasă care a plătit reclamă pentru distribuirea mesajelor lui Ilan Șor.

CE ESTE UN DEEPFAKE?

Deepfake-ul este un videoclip virtual, creat cu ajutorul AI (inteligență artificială) pentru a schimba apariția sau comportamentul unei persoane din materialul video original. De fapt, simulează realitatea și poate arăta o persoană care spune sau face lucruri pe care nu le-a spus sau făcut cu adevărat.

Deepfake-urile pot fi folosite pentru manipularea informațiilor sau pentru a crea situații false. Este important să fim conștienți de existența deepfake-urilor și să fim vigilenți în evaluarea conținutului video sau imaginii pentru a ne asigura că sunt autentice.

UN DEEPFAKE SEMNAT DE ȘOR

Videoclipul este prezentat drept o știre difuzată de televiziunea publică Moldova 1. În imagine apare prezentatoarea Mesagerului Elena Băncilă care introduce mesajul de interes public al președintei Maia Sandu. Urmează o declarație simulată a președintei Sandu. Clipul arată o femeie filmată în realitate, îmbrăcată în negru și cu capul acoperit, însă fața i-a fost înlocuită cu a Maiei Sandu și vocea, la fel.

Postarea este rulată ca reclamă de pagina Moldova Prietenoasă. Această publicitate e plătită cu 2000-2500 de euro și a fost văzută de peste 1 milion de utilizatori facebook și instagram. Aceeași pagină a plătit publicitate pentru a difuza un clip cu Ilan Șor – aproximativ 1000 de euro.

Moldova Prietenoasă a fost înregistrată pe 2 mai 2023 cu o altă denumire – Innovative IdeasExpress YourselfScience Fiction & Fantasy. Pagina figurează la categoria Site web de știri. Pe 24 septembrie 2023, numele i-a fost modificat în Moldova Prietenoasă.

PREȘEDINȚIA: PROPAGANDA MURDARĂ A UNUI GRUP CRIMINAL

Administrația prezidențială s-a adresat companiei Meta care deține facebook și instagram să scoată clipul video de pe rețele.

„Așteptăm să se intervină cât de curând. Este încă o dovadă despre cât de murdar funcționează propaganda făcută de o grupare criminală în interesul unui stat străin cu scopul de destabilizare și inducere a urii în societate.” – a declarat pentru Moldova 1 consiliera prezidențială pentru comunicare publică Irina Gotișan-Sotnic.

Președinția a cerut ca Meta să scoată deepfake-ul cu Maia Sandu îmbrobodită și cu discurs de susținere pentru Ilan Șor

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deepfake #Maia Sandu #Moldova1

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.