Pe 16 noiembrie, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională de renunțare la tutun . Potrivit statisticilor, mai mult de 25% din populația țării fumează, iar în ultimii ani această cifră a crescut. Obiectivul global al Organizației Mondiale a Sănătății și al fiecărei țări participante la Convenția Cadru privind Controlul Tutunului este ca, până în 2040, să reducă numărul fumătorilor până la 5%. De menționat că în lume există deja state care se apropie de acest obiectiv datorită implementării noilor măsuri anti-fumat, transmite infotag.md.
În 2008, Organizația Mondială a Sănătății a introdus un set de măsuri numit MPOWER, orientat spre combaterea globală a consumului de tutun, iar pe 3 februarie 2009, Republica Moldova a ratificat MPOWER în legislația sa. Aceasta constă în furnizarea a șase măsuri strategice către țările vizate, pentru a contracara eficient cererea de nicotină și produse din tutun, stimulând în același timp renunțarea la fumat.
Strategia include monitorizarea consumului de tutun, protejarea oamenilor de fumul de țigară, oferirea de suport în renunțarea la fumat, avertizarea cu privire la riscurile fumatului prin campanii anti-tutun, interzicerea publicității la tutun și creșterea taxelor la produsele din tutun. În ciuda eforturilor de implementare și îmbunătățire a strategiilor MPOWER, Moldova se confruntă cu o creștere a numărului de fumători.
Neurologul Constantin Buceațchi avertizează că fumatul unei țigări pe zi este asociat cu riscuri semnificative pentru sănătate. Pentru bărbați, riscul de a face cardiopatie ischemică este de 53% în cazul celor care fumează o țigară pe zi, comparativ cu cei care fumează 20 de țigări pe zi și vor avea cu siguranță această afecțiune, iar riscul de accident vascular cerebral este de 64%. Totodată, la femeile care fumează câte o țigară pe zi, riscul cardiopatiei ischemice este de 38%.
„Elementul cheie în lupta împotriva consumului de tutun este oferirea de suport pentru renunțarea la fumat. Liniile naționale de asistență pentru renunțarea la fumat și liniile gratuite au avut un rol important în susținerea celor care încearcă să renunțe la acest viciu. Studiile arată că terapia de substituție a nicotinei, consilierea și mesajele de avertizare obțin rezultate promițătoare în acest sens”, a declarat specialistul.
Obiectivul global al Organizației Mondiale a Sănătății și al fiecărei țări participante la Convenția Cadru privind Controlul Tutunului este ca, până în 2040, să reducă numărul fumătorilor până la 5%. Cu toate acestea, cele mai aproape de acest obiectiv nu sunt țările cu cel mai înalt nivel de implementare a MPOWER, ci statele precum Suedia și Norvegia, unde rata fumătorilor era în 2021 de 8% și, respectiv, 10%.
„Pe lângă strategiile clasice, în aceste țări se obișnuiește să se consume tutunul de mestecat (snus). Potrivit agenției FDA, dovezile științifice existente arată că consumul exclusiv al snusului reduce semnificativ prejudiciile și riscul apariției bolilor asociate fumatului”, a mai subliniat Constantin Buceațchi.
Următoarea țară care, cel mai probabil, va atinge rata de 5% de fumători este Marea Britanie. În 2021, rata fumătorilor în această țară era de 13,3%, chiar dacă încă din 2012, prevalența fumatului era de 28%. Mai mult, Marea Britanie își propune să atingă obiectivul de 5% mai devreme, până în 2030. Astfel, începând cu 2012, a fost lansat un program care încurajează fumătorii să treacă la sistemele electronice de livrare a nicotinei. Ministerul Sănătății din Marea Britanie a ajuns la concluzia că persoanele care utilizează produse din tutun fără fum sunt cu 90% mai puțin expuse substanțelor nocive decât fumătorii.
Înțelegerea motivelor care stau la baza reducerii consumului de tutun sau chiar a renunțării la fumat poate contribui la elaborarea politicilor în domeniul controlului consumului de tutun. Un studiu privind eficacitatea MPOWER în perioada 2019-2020 arată că cele mai eficiente politici MPOWER în cele 20 de țări au fost: Protect (Protecție) ameliorarea sănătății (85%), economia de bani (65%), presiunea din partea familiei (19%). Și doar într-o singură țară (Australia), măsura cea mai eficientă a fost – Raise (Creșterea taxelor). O situație similară se atestă și în Moldova: în fiecare an, guvernul se concentrează din ce în ce mai mult pe această strategie. Într-un final, ajungem la concluzia că abordarea și măsurile sunt similare, însă eficacitatea este individuală de la o țară la alta.
Neurologul Constantin Buceațchi a mai precizat că pachetul de măsuri MPOWER a avut un rol semnificativ în eforturile globale de combatere a consumului de tutun. Cu toate acestea, provocările încă persistă, iar corelația dintre măsurile MPOWER și mentalitatea, naționalitatea și motivația pentru renunțarea la fumat necesită o îmbunătățire continuă a abordării și aplicarea unor practici pozitive suplimentare, precum cele din țările nordice sau Marea Britanie. Identificarea unui echilibru între politicile complexe și motivațiile individuale are o importanță decisivă în crearea unui viitor fără fum.
