O pălărie purtată de Napoleon Bonaparte, celebrul bicorn negru cu cocarda sa roşie, albă şi albastră, a fost adjudecată duminică, 19 noiembrie curent, la Paris, pentru 1,9 milioane de euro, în urma unor oferte care au depăşit cu mult estimările casei de vânzări Osenat din Franţa. Identitatea sau naţionalitatea cumpărătorului nu au fost dezvăluite.

Vânzarea a atras colecţionari din întreaga lume şi a generat un mare entuziasm, a declarat, pentru AFP, citat de Agerpres, casa de licitaţii, care şi-a depăşit propriul record; în 2014 vânduse o pălărie a lui Napoleon I cu 1,8 milioane de euro. Pălăria vândută duminică a fost prezentată în prealabil publicului şi a fost evaluată între 600.000 şi 800.000 de euro.

Licitaţia a avut loc cu câteva zile înainte de lansarea unui film biografic cu buget mare dedicat lui Napoleon, cu Joaquin Phoenix în rolul principal.

„Pălăria singură reprezintă imaginea împăratului”, a declarat, în octombrie, licitatorul Jean-Pierre Osenat. Această pălărie a fost purtată de Napoleon (1769-1821) „pe la jumătatea perioadei în care a existat imperiul”, potrivit autorului belgian Yves Moerman, care a catalogat în 2007 pălăriile împăratului francez.

În decurs de aproximativ 15 ani, Napoleon ar fi purtat în jur de 120 de astfel de pălării, ceea ce înseamnă că unele pot fi văzute din când în când la licitaţii. Precedentul record a fost de 1,884 milioane de euro în 2014, vânzare realizată tot de Osenat, în oraşul Fontainebleau. Achiziţionată de un om de afaceri sud-coreean, pălăria provenea din colecţia familiei princiare din Monaco.

În 2018, o pălărie despre care casa de licitaţii De Baecque et Associes crede că a fost purtată în timpul bătăliei de la Waterloo a fost vândută cu 350.000 de euro la Lyon. De data aceasta, pălăria vândută făcea parte din colecţia lui Jean-Louis Noisiez, fondatorul grupului francez GSF de curăţenie, igienă şi servicii asociate, care a murit în 2022.

Bicornul a fost realizat de Pierre-Quentin-Joseph Baillon, blănarul împăratului începând din 1806. Potrivit experţilor, Napoleon i-a adăugat cocarda în timp ce se afla pe Marea Mediterană, la întoarcerea de pe insula Elba la 1 martie 1815. Pălăria a rămas în familie până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost vândută către diverşi colecţionari. A fost expusă la Musee de l’Emperi din comuna Salon-de-Provence (departamentul Bouches-du-Rhone) între 1967 şi 2002.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#licitatie #Napoleon #pălărie

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.