Vineri, 24 noiembrie curent, va avea loc ședința Parlamentului. Deputații vor examina un șir de proiecte, printre care șase cu sigla UE. Despre asta anunță responsabilii Parlamentului, într-un comunicat de presă emis după ce a avut loc ședința Biroului permanent.

„Deputații vor examina 6 proiecte cu sigla UE. Printre acestea se regăsesc inițiativele legislative privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, asigurarea funcționalității pieței energiei electrice, modificarea Legii cu privire la ajutorul de stat și a Legii privind protecția consumatorilor, gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

În prima lectură vor fi dezbătute o serie de proiecte venite de la Guvern. Este vorba despre proiectele de lege privind efectuarea decontărilor în numerar, medierea garantată de stat, ajustarea legislației în domeniul transportului rutier. În lectura a doua, deputații vor discuta mai multe inițiative legislative aferente domeniilor justiției, economiei și protecției mediului înconjurător”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, parlamentarii urmează să ratifice Acordul cu UE privind participarea Republicii Moldova la Programul Piața Unică, Acordul cu Republica Portugheză privind colaborarea economică, Acordul cu BERD pentru modernizarea infrastructurii de cale ferată, protocolul la Acordul privind transportul internațional ocazional de călători cu autocarul și autobuzul, precum și Acordul privind participarea țării noastre la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

„În următoarea perioadă, Parlamentul va denunța, în lectura a doua, șapte acorduri semnate pe platforma CSI. Acestea vizează domenii precum activitățile informative, pregătirea specialiștilor pentru subdiviziunile antiteroriste, asigurarea trupelor de grăniceri cu armament și tehnică militară, evacuarea cetățenilor în cazul situațiilor excepționale, cercetări nucleare și accidente la obiectivele electroenergetice”, menționează Legislativul.

Vineri, 24 noiembrie 2023, ședința Parlamentului va începe la ora 10:00. Următoarea ședință va avea loc săptămâna viitoare, cel mai probabil în ziua de joi, 30 noiembrie 2023.

#deputati #parlament #sedinta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.