O pălărie purtată de Napoleon Bonaparte, celebrul bicorn negru cu cocarda sa roşie, albă şi albastră, a fost adjudecată duminică, 19 noiembrie curent, la Paris, pentru 1,9 milioane de euro, în urma unor oferte care au depăşit cu mult estimările casei de vânzări Osenat din Franţa. Identitatea sau naţionalitatea cumpărătorului nu au fost dezvăluite.

Vânzarea a atras colecţionari din întreaga lume şi a generat un mare entuziasm, a declarat, pentru AFP, citat de Agerpres, casa de licitaţii, care şi-a depăşit propriul record; în 2014 vânduse o pălărie a lui Napoleon I cu 1,8 milioane de euro. Pălăria vândută duminică a fost prezentată în prealabil publicului şi a fost evaluată între 600.000 şi 800.000 de euro.

Licitaţia a avut loc cu câteva zile înainte de lansarea unui film biografic cu buget mare dedicat lui Napoleon, cu Joaquin Phoenix în rolul principal.

„Pălăria singură reprezintă imaginea împăratului”, a declarat, în octombrie, licitatorul Jean-Pierre Osenat. Această pălărie a fost purtată de Napoleon (1769-1821) „pe la jumătatea perioadei în care a existat imperiul”, potrivit autorului belgian Yves Moerman, care a catalogat în 2007 pălăriile împăratului francez.

În decurs de aproximativ 15 ani, Napoleon ar fi purtat în jur de 120 de astfel de pălării, ceea ce înseamnă că unele pot fi văzute din când în când la licitaţii. Precedentul record a fost de 1,884 milioane de euro în 2014, vânzare realizată tot de Osenat, în oraşul Fontainebleau. Achiziţionată de un om de afaceri sud-coreean, pălăria provenea din colecţia familiei princiare din Monaco.

În 2018, o pălărie despre care casa de licitaţii De Baecque et Associes crede că a fost purtată în timpul bătăliei de la Waterloo a fost vândută cu 350.000 de euro la Lyon. De data aceasta, pălăria vândută făcea parte din colecţia lui Jean-Louis Noisiez, fondatorul grupului francez GSF de curăţenie, igienă şi servicii asociate, care a murit în 2022.

Bicornul a fost realizat de Pierre-Quentin-Joseph Baillon, blănarul împăratului începând din 1806. Potrivit experţilor, Napoleon i-a adăugat cocarda în timp ce se afla pe Marea Mediterană, la întoarcerea de pe insula Elba la 1 martie 1815. Pălăria a rămas în familie până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost vândută către diverşi colecţionari. A fost expusă la Musee de l’Emperi din comuna Salon-de-Provence (departamentul Bouches-du-Rhone) între 1967 şi 2002.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#licitatie #Napoleon #pălărie

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.