Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale umanității, iar salvarea planetei noastre necesită transformări semnificative ale modului în care trăim, lucrăm și consumăm. Mai jos vă vorbim despre 7 trenduri ECO din 2023, care pot contribui la reducerea impactului nostru asupra mediului și la un viitor mai sustenabil pentru generațiile care vor urma.

Economia circulară

Mentalitatea economiei liniare nu numai că dăunează productivității întreprinderilor, dar împiedică și progresul către un viitor fără deșeuri.

Economia circulară se referă la reutilizarea și reciclarea materialelor în procesul de producție. Din păcate, economia actuală este circulară în proporție de doar 8%. Totuși, tot mai multe companii depun eforturi pentru a reduce deșeurile, a utiliza materiale reciclabile sau reciclate și pentru a-și stimula clienții să participe la circularitate, scrie locals.md.

De exemplu, conglomeratul suedez IKEA, prin programul Take-Back, le permite clienților să returneze mobila pentru a fi reutilizată sau reciclată, contribuind astfel la promovarea economiei circulare. De asemenea, compania le oferă clienților posibilitatea să închirieze articole sau să cumpere mobilier recondiționat.

Multinaționala Philip Morris International este și ea una dintre pionierii economiei circulare. Începând cu anul 2018, compania a lansat programul de colectare a dispozitivelor de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. Astfel, în majoritatea țărilor unde este prezent PMI, utilizatorii au posibilitatea să transmită spre reciclare dispozitivul uzat, care, ulterior, este folosit din nou în producție. În 2022, rata de reciclare a sistemelor electronice în centrele specializate ale companiei a atins 86%.

PMI și-a pus drept scop ca 100% dintre utilizatorii de produse fără fum să aibă acces la colectare și recuperare pentru dispozitive și consumabile până în 2025.

Creșterea investițiilor în ESG

Investițiile ESG se referă la o formă de investiții financiare care acordă prioritate impactului întreprinderilor asupra criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță, în plus față de randamentul financiar.

Un exemplu recent include un studiu realizat de The Economist, care a constatat că societățile cu obiective ESG au, în general, un impact mai redus asupra mediului decât cele care nu au astfel de obiective.

Presiunea din ce în ce mai mare din partea acționarilor, activiștilor de mediu și din partea consumatorilor a determinat, de asemenea, multe întreprinderi cu emisii mari de dioxid de carbon să caute alternative mai ecologice. Astfel, se preconizează că investițiile globale în active ESG vor urca până la 53 de trilioane de dolari până în 2025.

Munca de la distanță, tot mai populară

Beneficiile acestui stil de lucru sunt atât de numeroase încât, chiar și după pandemie, întreprinderile din întreaga lume continuă să implementeze munca de la distanță.

Unul dintre cele mai importante beneficii este că ține milioane de vehicule în afara drumurilor. Pe măsură ce tot mai mulți oameni lucrează de acasă, există mai puține deplasări cu mașina și cu transportul public, ceea ce a dus la o reducere uriașă a emisiilor de carbon.

În plus, pe măsură ce tehnologia permite unui număr mai mare de persoane să comunice și să stocheze informații de la distanță, consumul de energie în clădirile de birouri s-a redus și el. În același timp, munca de la distanță salvează copaci întrucât, datorită digitalizării, sunt reduse volumele de deșeuri de hârtie generate la birouri.

Potrivit Global Workplace Analytics, ar fi posibilă reducerea emisiilor cu 54 de milioane de tone anual dacă angajații compatibili cu munca la distanță ar lucra de acasă cel puțin jumătate din timp.

Îmbunătățirea transporturilor și a infrastructurii

Această tendință industrială a evoluat constant în majoritatea țărilor, cu îmbunătățiri ale opțiunilor de transport durabil, iar trendul se va dezvolta în continuare. Printre aceste schimbări se numără utilizarea sporită a bicicletelor, transportul public cu emisii reduse de dioxid de carbon și lansarea de mașini electrice și alte vehicule.

În timp ce unele țări pot utiliza vehiculele electrice eficiente din punct de vedere energetic mai rapid decât altele, nu există nicio îndoială că aceste moduri de transport, care odată păreau futuriste, devin acum obișnuite pe drumurile și autostrăzile din întreaga lume.

Totodată, există o tendință tot mai mare de adoptare a opțiunilor de transport durabil de către municipalități și companii private. Acest lucru se datorează creșterii gradului de conștientizare a impactului asupra mediului al metodelor tradiționale de transport, a costului ridicat al combustibilului și a disponibilității unor opțiuni mai durabile.

Achiziționarea de produse second-hand

Un alt trend ECO este creșterea numărului de achiziții de produse și materiale la mâna a doua. Avantajul acestei tendințe este că se poate aplica la diferite tipuri de produse, de la îmbrăcăminte și ambalaje la mobilier și electrocasnice.

Piața de îmbrăcăminte second-hand va valora peste 282 de milioane de dolari până în 2032, spun experții. Această dorință de a cumpăra haine la mâna a doua este determinată de consumatorii care doresc să reducă poluarea, schimbările climatice și practicile de muncă neetice. Există, de asemenea, o nevoie mai mare de reducere a cheltuielilor pe termen scurt în rândul generațiilor mai tinere, care se confruntă cu o mai mare incertitudine financiară, deoarece se raportează că 42% dintre cei care cumpără la mâna a doua se află în intervalul de vârstă 18-37 de ani.

Reducerea risipei alimentare

Risipa de alimente a devenit o preocupare tot mai mare la nivel mondial în ultimul deceniu. Conform unor cercetări recente, se raportează că aproximativ o treime din totalul alimentelor produse anual pentru consumul uman se irosește. Aceasta înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone care ajung direct la groapa de gunoi.

Prin urmare, nu este o surpriză faptul că experții prevăd că reducerea deșeurilor alimentare va fi o prioritate pe agenda de sustenabilitate a tuturor țărilor. Una dintre cele mai mari tendințe evidențiate a fost acțiunea de compostare, un lucru pe care îl pot face atât întreprinderile, cât și consumatorii.

Atunci când sunt lăsate să se descompună în mod natural, deșeurile organice se transformă în compost care eliberează cu 50% mai puține emisii. Aproximativ 72% dintre deșeurile care ajung la gropile de gunoi ar putea fi transformate în compost. Unele state americane, de exemplu, aplică deja legi privind compostarea. Oregon și Washington impun acum, prin lege, ca toate întreprinderile să își composteze deșeurile organice.

O cerere mai mare de alimente alternative

Un studiu recent, realizat de Universitatea Oxford, a arătat că oamenii își pot reduce amprenta de carbon cu până la 73% dacă nu consumă carne sau produse lactate.

Experții spun că lumea se îndreaptă foarte rapid către surse alternative de carne, proteine și lactate. Versiunile „false” ale cărnii și brânzeturilor devin din ce în ce mai frecvente pe rafturile supermarketurilor și în meniurile restaurantelor, iar cererea pentru opțiuni alimentare mai durabile creează oportunități mai extinse pentru producătorii de alimente și consumatori.

Producerea alternativelor vegane ale cărnii generează cu 30-90% mai puține gaze cu efect de seră și utilizează cu 47-99% mai puțin terenuri, potrivit Good Food Institute.

Având în vedere că mulți consumatori își reevaluează modul în care consumă alimente și optează pentru produse alternative, putem spune cu siguranță că, în anii următori, ar trebui să ne așteptăm să vedem tot mai multe dintre aceste opțiuni devenind obișnuite.

#eco #second hand #trend

Statele Unite susțin reluarea rapidă a vânzărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina — inamicul Moscovei din timpul războiului —, ca parte a negocierilor menite să asigure un armistițiu energetic înainte de iarna care se apropie, potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni, relatează The Wall Street Journal.

Ideea, abordată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene — și ar putea reprezenta o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au afirmat persoanele care au participat la discuții.

Conform legislației actuale a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu au niciun interes să revină la dependența de aprovizionarea cu energie dintr-o țară pe care o consideră principala lor amenințare strategică, notează Digi24.

Planul a fost pus în așteptare luna trecută, după ce Ucraina a încetat unilateral atacurile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a suspendat atacurile asupra rafinăriilor rusești timp de aproape două săptămâni, în timp ce Rusia continua să lovească infrastructura energetică a Ucrainei și Moscova începea să exporte motorină către SUA. Statele Unite și-au îndreptat atenția către posibilitatea unui acord de pace mai substanțial.

Kievul a reluat însă vineri campania aeriană, lansând trei atacuri asupra a trei rafinării rusești importante în ultimele trei zile. Acest lucru a conferit un caracter și mai urgent eforturilor de a ajunge la un armistițiu energetic mai cuprinzător, în perspectiva negocierilor de pace trilaterale prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi, între SUA, Rusia și Ucraina.

Până în prezent, Rusia a respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord. În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale ar constitui un puternic stimulent pentru ca președintele Vladimir Putin să-și dea acordul. Utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică, care se întinde spre Europa prin Ucraina, pornind de la zăcămintele de gaze din Urengoi, în Siberia, ar oferi, de asemenea, Kievului veniturile atât de necesare provenite din taxele de tranzit.

Oficialii de la Casa Albă au propus ca Rusia să depună veniturile obținute din vânzările de gaze către Europa într-un cont escrow în jurisdicția unei țări terțe, astfel încât Kremlinul să nu folosească banii pentru a-și finanța războiul, a declarat un înalt oficial american. Aceștia au încercat să promoveze această idee în rândul liderilor europeni ca o modalitate de a reduce prețurile la energie în perspectiva iernii, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au atins cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani.

O astfel de presiune reprezintă o schimbare radicală față de prima administrație a lui Trump. Pe atunci, Trump a criticat-o în repetate rânduri pe cancelara germană Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El a avertizat că Nord Stream 2 ar face Germania să devină „captivă Rusiei” și, la sfârșitul anului 2019, a impus sancțiuni împotriva acesteia. La puțin peste doi ani mai târziu, Rusia — a cărei armată este finanțată din veniturile obținute din exportul de energie — a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.

Războiul i-a determinat însă pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc drept o vulnerabilitate strategică față de o putere ostilă în care nu mai au încredere. UE a adoptat o legislație care restricționează drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a UE este că blocul comunitar nu va relua achizițiile de gaze rusești nici măcar după încheierea unui acord de pace complet cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil care îi permite lui Putin să continue războiul și îi asigură finanțare pentru armata sa.

Comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat într-un interviu acordat unui ziar maghiar în luna octombrie – fapt confirmat de biroul său – că interdicția privind importurile de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă.

„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții”, a spus el.

Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai puțin rigidă decât pare la prima vedere. Însă, în privat, unii înalți oficiali europeni sunt mai direcți. Un înalt oficial nordic a afirmat că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine tuturor valorilor pe care le susțin europenii, în timp ce un înalt oficial dintr-o mare țară europeană a comparat-o cu gestul fostului lider britanic Neville Chamberlain, care a sacrificat Cehoslovacia în fața lui Hitler în schimbul unor acorduri comerciale.

Statele Unite, la rândul lor, consideră acum o eventuală redeschidere a conductei Nord Stream ca o componentă potențial importantă a unui acord mai amplu, nu doar pentru a pune capăt războiului din Ucraina, ci și pentru a rezolva tensiunile de lungă durată dintre Rusia și aliații europeni ai Americii.

Greșeala lui Merkel, a afirmat un înalt oficial american, a fost aceea de a continua proiectul conductei fără a depune mai întâi eforturi pentru a ajunge la un acord de securitate mai amplu cu Rusia, cu care Moscova să se simtă în largul său. Rusia și Germania au construit în 2011 prima conductă Nord Stream pentru a ocoli rețelele care treceau prin Ucraina.

Nord Stream 1, care și-a întrerupt livrările în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pusă în funcțiune, au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita un timp considerabil, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar putea fi cumva depășite.

Un oficial american a declarat că negociatorii au discutat diverse propuneri economice pe parcursul negocierilor. Europenii și-au exprimat interesul față de o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaz pe întreg continentul, a spus oficialul, adăugând că orice acorduri economice ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.

În schimb, rețeaua care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, a putut fi repusă în funcțiune aproape imediat. Cantități limitate de gaz au continuat să circule prin aceasta până la închiderea sa în ianuarie 2025, când războiul dintre Rusia și Ucraina era deja în plină desfășurare.

În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% în ajunul războiului. Gazul natural lichefiat din SUA reprezintă 30% din consumul european, în timp ce gazul rusesc este importat fie prin nave-cisternă de GNL, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia.

Oficialii europeni recunosc că repercusiunile războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea eroda rezistența Europei. Livrările de gaz natural lichefiat din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea globală a prețurilor la energie a continuat chiar și în condițiile în care un număr mai mare de transporturi de petrol au trecut prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit UE, Europa a cheltuit 100 de miliarde de euro în plus, aproximativ 112 miliarde de dolari, pe energie, ca urmare a războiului cu Iranul. Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor naturale din Europa este ocupată în proporție de aproximativ 75 %, iar continentul va intra în iarna care urmează cu stocuri sub media ultimilor nouă ani.

Principalul partid german de opoziție, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze naturale la prețuri reduse din Rusia un element-cheie al campaniei sale electorale în perspectiva alegerilor naționale programate pentru 2028. Europa ar putea să-și schimbe mai ușor poziția dacă Kievul ar aproba vânzările de gaze naturale ca parte a unui armistițiu care ar preveni întreruperile de energie și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene, ceea ce ar putea declanșa un nou exod de refugiați în lunile următoare, au afirmat diplomații.

Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Ucraina a rămas fără sisteme de apărare aeriană, SUA restricționând livrările de rachete interceptoare Patriot pe fondul unei penurii globale cauzate de războiul cu Iranul.