Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o creştere a numărului de boli respiratorii în China ţară unde în 2019 s-au înregistrat primele cazuri de COVID şi a cerut populaţiei să „ia măsuri” pentru a se proteja, relatează AFP.

„OMS a trimis o solicitare oficială Chinei pentru informaţii detaliate în legătură cu o creştere a bolilor respiratorii şi a focarelor de pneumonie semnalate la copii”, se arată într-un comunicat publicat pe X, care recomandă „luarea de măsuri pentru a reduce riscul de boli respiratorii”.

Aceste măsuri – deja cunoscute din timpul pandemiei Covid-19 – includ vaccinarea, distanţarea de bolnavi, izolarea acasă în caz de simptome, analize şi îngrijiri medicale dacă este necesar, precum şi purtarea unei măşti, dacă este cazul, o bună ventilaţie a spaţiilor şi spălatul pe mâini.

După ce autorităţile chineze şi presa din China au raportat o creştere a numărului de boli respiratorii, inclusiv focare de pneumonie nediagnosticată la copii în nordul Chinei, OMS a solicitat „informaţii epidemiologice şi clinice suplimentare, precum şi rezultate de laborator privind aceste focare raportate la copii”.

Organizaţia „a solicitat, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la tendinţele recente în circulaţia agenţilor patogeni cunoscuţi, în special gripa, SARS-CoV-2 (virusul care dă naştere la Covid-19), RSV care afectează copiii şi Mycoplasma pneumoniae, precum şi cu privire la gradul de congestionare a sistemului de sănătate”, se mai arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

OMS precizează că este în contact cu clinicienii şi cercetătorii prin intermediul parteneriatelor şi reţelelor sale tehnice existente în China.

Organizaţia ONU a precizat că autorităţile chineze au atribuit această creştere a numărului de boli respiratorii ridicării restricţiilor privind Covid-19 şi circulaţiei agenţilor patogeni cunoscuţi. În cadrul unei conferinţe de presă din 13 noiembrie, autorităţile chineze au subliniat necesitatea de a îmbunătăţi supravegherea bolilor în unităţile sanitare şi în comunitate şi de a consolida capacitatea sistemului de sănătate de a gestiona pacienţii, potrivit OMS.

OMS nu precizează care a fost răspunsul Chinei la solicitarea sa de informaţii. Organizaţia a criticat în repetate rânduri autorităţile chineze pentru lipsa de transparenţă şi de cooperare în timpul pandemiei Covid-19, ale cărei prime cazuri au apărut în China la sfârşitul anului 2019. Această lipsă de cooperare a fost, de asemenea, denunţată de OMS şi de multe alte ţări în cadrul anchetei privind originile pandemiei, care nu a ajuns încă la o concluzie definitivă.

#china #OMS #pandemie

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.