Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Eliberarea ostaticilor din Gaza şi pauza în lupte nu vor avea loc până vineri

23 Nov. 2023, 06:28
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
23 Nov. 2023, 06:28 // În Lume //  Redacția Realitatea

Eliberarea ostaticilor în cadrul armistiţiului temporar dintre Israel şi militanţii palestinieni Hamas nu va avea loc înainte de vineri, a declarat consilierul israelian pentru securitate naţională, zădărnicind speranţele rudelor că unii dintre ei vor fi eliberaţi joi, după ce un oficial Hamas anunţase că înţelegerea ar intra în vigoare joi, la ora locală 10:00, relatează Reuters.

Israelul şi Hamas au convenit la începutul zilei de miercuri asupra unei încetări a focului în Gaza pentru cel puţin patru zile, pentru a permite intrarea ajutorului umanitar şi pentru a elibera cel puţin 50 de ostatici deţinuţi de militanţii din enclavă în schimbul a cel puţin 150 de palestinieni încarceraţi în Israel.

Ora de începere a armistiţiului şi a eliberării ostaticilor capturaţi de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie asupra Israelului nu fusese încă anunţată oficial. O sursă egipteană din domeniul securităţii declarase că mediatorii au convenit ca momentul de începere a armistiţiului să fie joi, la ora 10.00. Şi un oficial Hamas făcuse un anunţ similar la televiziunea Al-Jazeera.

„Negocierile privind eliberarea ostaticilor noştri avansează şi continuă în mod constant”, a declarat consilierul israelian pentru securitate naţională, Tzachi Hanegbi, într-o declaraţie difuzată de biroul premierului. „Începerea eliberării va avea loc conform acordului iniţial dintre părţi şi nu înainte de vineri”, a precizat acesta.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a făcut nicio menţiune despre o potenţială amânare a punerii în aplicare a acordului în timpul unei conferinţe de presă susţinute miercuri seara. Declaraţia lui Hanegbi a fost publicată la aproximativ o oră după conferinţa de presă.

Radiodifuzorul public israelian Kan, citând un oficial israelian pe care nu l-a numit, a relatat că există o întârziere de 24 de ore deoarece acordul nu a fost semnat de Hamas şi de Qatar, care a fost mediator al înţelegerii. Oficialul a declarat că este optimist că acordul va fi dus la îndeplinire atunci când va fi semnat.

„Nimeni nu a spus că va fi o eliberare mâine, cu excepţia mass-media. A trebuit să precizăm că nu este planificată nicio eliberare înainte de vineri, din cauza incertitudinii cu care se confruntă familiile ostaticilor”, a declarat o sursă de la biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, citată de Kan.

Presa israeliană, citând oficiali anonimi, a relatat că nici pauza în luptele cu Hamas nu va începe înainte de vineri. De altfel, presa palestiniană a relatat că avioanele şi artileria israeliană au lovit în cel puţin două valuri, joi dimineaţa devreme, oraşul Khan Younis din sudul Gaza. De asemenea, site-ul israelian de ştiri Ynet scrie că Israelul nu a primit încă numele ostaticilor care urmează să fie eliberaţi de Hamas.

De la atacul Hamas din sudul Israelului, care a surprins guvernul şi i-a şocat pe israelieni, cinci ostatici au fost recuperaţi în viaţă.

Israelul afirmă că 1.200 de persoane au fost ucise, majoritatea civili, şi aproximativ 240 de ostatici de diferite naţionalităţi au fost luaţi ostatici de către atacatorii islamişti. Ca represalii, Israelul a supus Gaza, condusă de Hamas, la un asediu şi bombardamente neîncetate. Peste 14.000 de locuitori din Gaza au fost ucişi, dintre care aproximativ 40% sunt copii, potrivit oficialilor medicali din teritoriu.

Acordul de armistiţiu, primul dintr-un război care durează de aproape şapte săptămâni, a fost încheiat după medierea Qatarului şi este considerat de guvernele din întreaga lume ca fiind un potenţial de reducere a suferinţelor civililor din Fâşia Gaza.

Hamas a declarat că, potrivit acordului de armistiţiu, 50 de ostatici iniţiali vor fi eliberaţi în schimbul a 150 de femei şi copii palestinieni închişi în Israel. Sute de camioane cu provizii umanitare, medicale şi de combustibil ar urma să intre în Gaza, în timp ce Israelul ar urma să oprească toate ieşirile aeriene deasupra sudului Gazei şi să menţină o fereastră de interdicţie de zbor de şase ore pe zi în nord, în timpul zilei.

Cei 50 de ostatici vor fi eliberaţi pe parcursul a patru zile, în ritm de cel puţin 10 pe zi, a declarat biroul lui Netanyahu. Armistiţiul ar putea fi prelungit de la o zi la alta, atât timp cât vor fi eliberaţi încă 10 ostatici pe zi, a precizat acesta.

Ministerul israelian al Justiţiei a publicat o listă cu 300 de nume de deţinuţi palestinieni care ar putea fi eliberaţi.

Crucea Roşie va putea să viziteze orice ostatici rămaşi în Gaza, a anunţat miercuri seara Netanyahu.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!