În perioada Sărbătorilor de Iarnă, părinții se confruntă adesea cu întrebarea delicată a copiilor: „Moș Crăciun există?”. În ciuda evoluției copiilor, care cresc și încep să își pună întrebări mai profunde, răspunsul la această întrebare poate fi un adevărat test de sensibilitate parentală. Iată cum poți aborda cu empatie și înțelegere această discuție, oferindu-le copiilor tăi o perspectivă plină de magie și învățare.

Când încep micuții să se întrebe dacă chiar există Moș Crăciun

Micuțul tău, care până acum a crezut cu toată inima în Moș Crăciun, ajunge la o vârstă la care începe să își pună întrebări despre existența acestuia. Această tranziție apare de obicei la vârsta de 6 sau 7 ani, odată cu începerea școlii primare. Copiii încep să dezvolte abilități de discernământ și încep să distingă între realitate și imaginație.

„Ce părere ai tu?”

Un mod de a trata această întrebare delicată este de a întoarce întrebarea către copil: „Ce părere ai tu?” sau „Moș Crăciun există pentru cei care cred în el” Această abordare îi permite copilului să își exprime gândurile și sentimentele, oferindu-i spațiu pentru a ajunge la propriile concluzii. Este o modalitate de a susține procesul său de gândire și de a-i permite să abordeze subiectul în propriul său ritm.

Mit, nu minciună

Conform psihanalistului Françoise Dolto, Moș Crăciun este perceput ca un mit și nu ca o minciun. Explică copilului că Moș Crăciun este o tradiție care ne învață despre generozitate, iubire și bucurie. Este o poveste fictivă care, de-a lungul anilor, a fost transmisă din generație în generație, aducând în sufletele noastre sentimentul magic al sărbătorilor de iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alege momentul potrivit

Dacă copilul tău își exprimă dezinteresul sau nu pare pregătit să abordeze subiectul, nu insista. Lasă-l să decidă când este momentul potrivit pentru el să descopere adevărul. Experții sunt de acord că vârsta de aproximativ 8 ani este un moment adecvat pentru a-i dezvălui întregul adevăr.

Îmbrățișează emoțiile copilului tău

Pentru unii copii, vestea că Moș Crăciun nu există poate fi dificilă de acceptat. Este important să îmbrățișezi emoțiile copilului tău și să îi oferi sprijin. Poți sublinia aspectele pozitive ale acestei descoperiri, cum ar fi implicarea în tradiții de sărbătoare și bucuria de a oferi cadouri celor dragi.

Construirea unei legături de încredere

Cea mai importantă componentă în abordarea acestui subiect este construirea unei legături de încredere. Copiii tăi se bazează pe tine pentru a-i ghida prin lumea lor. Fiind sincer și empatic, contribui la consolidarea acestei legături și la stabilirea unei relații părinte-copil sănătoase.

În concluzie, discuția despre existența lui Moș Crăciun poate fi o oportunitate de a conecta și de a învăța împreună cu copilul tău. Prin abordarea subiectului cu sensibilitate și răbdare, vei putea crea un cadru de înțelegere și acceptare, menținând în același timp farmecul și magia sărbătorilor de iarnă, scrie click.ro.

#copii #minciuna #mit #Moș Crăciun

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.