Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Se caută membri la Centrul condus de Ana Revenco! Cât timp va dura concursul anunțat de Parlament

27 Nov. 2023, 10:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Nov. 2023, 10:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Parlamentul Republicii Moldova caută oameni pentru funcția de membru al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Candidații vor fi selectați prin concurs public și vor fi numiți în funcție de Parlament.

Persoanele interesate pot depune DOSARELE până la data de 8 decembrie, ora 17:00.

„Potrivit REGULAMENTULUI, candidații trebuie să întrunească mai multe condiții cumulativ: să fie cetățeni ai Republicii Moldova; să aibă studii superioare relevante pentru activitatea Centrului; să nu aibă antecedente penale, inclusiv stinse sau anulate de instanța de judecată, cu excepția antecedentelor penale pentru infracțiuni săvârșite din imprudență; să nu fie privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă; să cunoască limba română.

Dosarul de concurs va include un set de documente, printre care cererea de participare la concurs; Curriculum Vitae; scrisoarea de recomandare a unor organizații ale societății civile; copia diplomei de licență; actele ce confirmă experiența; cazierul judiciar; declarația pe propria răspundere privind lipsa apartenenței politice. Scrisoarea de motivare va conține referințe la rezultatele concrete ale experienței personale în domeniul activităților de bază vizate de atribuțiile Centrului și viziunea proprie privind dezvoltarea comunicării strategice, precum și a acțiunilor de identificare, prevenire și combatere a dezinformării, acțiunilor de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine care atentează la securitatea națională”, se anunță într-un comunicat al Legislativului.

Participanții la concursul pentru funcția de membru al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării vor depune dosarele personal sau prin poștă, la Secretariatul Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media  pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 105, bir. 716 sau prin e-mail la adresa cem@parlament.md. Persoana responsabilă pentru recepționarea dosarelor – Liliana Cotorobai: +373 22 820 520.

După examinarea dosarelor, se va desfășura proba interviului, care va fi înregistrată audio și video.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat în luna iulie a acestui an. Instituția are misiunea de a consolida și îmbunătăți eforturile interinstituționale în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și împotriva acțiunilor coordonate de răspândire a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor care prezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale. Consiliul Centrului este constituit din 11 membri.

Ana Revenco a revenit! Parlamentul a numit-o șefă a Centrului pentru Combaterea Dezinformării

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.