Guvernul finlandez a anunțat marți, 28 noiembrie curent, că a decis închiderea tuturor punctelor sale de trecere a frontierei cu Rusia timp de două săptămâni într-o nouă tentativă de a opri fluxul de migranți despre care spune că este orchestrat de Moscova la granița sa de est. Anunțul vine la doar o zi după ce premierul finlandez Petteri Orpo afirmase că țara sa se așteaptă la o creștere a numărului de solicitanți de azil ce sosesc la granița sa cu Rusia fără documente de identitate.

„Informaţiile din diferite surse ne spun că încă există oameni care vin… Dacă acest lucru continuă, în viitorul apropiat vor fi anunţate măsuri suplimentare”, a declarat Orpo în timpul unei conferinţe de presă pe care a organizat-o luni seara.

Aproximativ 900 de solicitanţi de azil din ţări precum Afganistan, Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria şi Yemen au intrat în Finlanda din Rusia în luna noiembrie, comparativ cu sub 30 în luna anterioară, potrivit poliţiei de frontieră finlandeze.

Guvernul de la Helsinki a acuzat Rusia că le permite migranţilor fără documente să traverseze frontiera comună și că îi direcționează în acest sens, acuzaţie respinsă de Moscova.

Finlanda nu a reușit să descurajeze Rusia din a trimite migranți la granița sa de est

Joia trecută Orpo a anunțat că țara sa își va închide de vineri noaptea toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia, cu excepția celui din nordul extrem al țării, pentru a opri fluxul de migranți.„[Punctul] Raja-Jooseppi este cel mai nordic (punct) și necesită un efort real să ajungi acolo”, a declarat joi premierul Finlandei.

Guvernul finlandez anunțase anterior, pe 16 noiembrie, că își va închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia care înregistrează cel mai mare flux de migranți, cele din sud-estul țării. Frontex, agenția europeană de protecție a granițelor, a trimis între timp zeci de agenți ai săi pentru a ajuta la gestionarea situației.

În luna aprilie, după aderarea Finlandei la NATO, Kremlinul a promis că va adopta „contramăsuri” şi a calificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere adusă securităţii” Rusiei.

Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri. Situația de acum amintește de criza artificială a migranților provocată de Belarus la sfârșitul anului 2021 la granițele sale cu Polonia și Lituania.

Noua decizie înseamnă că doar traficul de marfă va fi permis între Finlanda și Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #Finlanda #hotare #Kremlin #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.