Guvernul finlandez a anunțat marți, 28 noiembrie curent, că a decis închiderea tuturor punctelor sale de trecere a frontierei cu Rusia timp de două săptămâni într-o nouă tentativă de a opri fluxul de migranți despre care spune că este orchestrat de Moscova la granița sa de est. Anunțul vine la doar o zi după ce premierul finlandez Petteri Orpo afirmase că țara sa se așteaptă la o creștere a numărului de solicitanți de azil ce sosesc la granița sa cu Rusia fără documente de identitate.

„Informaţiile din diferite surse ne spun că încă există oameni care vin… Dacă acest lucru continuă, în viitorul apropiat vor fi anunţate măsuri suplimentare”, a declarat Orpo în timpul unei conferinţe de presă pe care a organizat-o luni seara.

Aproximativ 900 de solicitanţi de azil din ţări precum Afganistan, Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria şi Yemen au intrat în Finlanda din Rusia în luna noiembrie, comparativ cu sub 30 în luna anterioară, potrivit poliţiei de frontieră finlandeze.

Guvernul de la Helsinki a acuzat Rusia că le permite migranţilor fără documente să traverseze frontiera comună și că îi direcționează în acest sens, acuzaţie respinsă de Moscova.

Finlanda nu a reușit să descurajeze Rusia din a trimite migranți la granița sa de est

Joia trecută Orpo a anunțat că țara sa își va închide de vineri noaptea toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia, cu excepția celui din nordul extrem al țării, pentru a opri fluxul de migranți.„[Punctul] Raja-Jooseppi este cel mai nordic (punct) și necesită un efort real să ajungi acolo”, a declarat joi premierul Finlandei.

Guvernul finlandez anunțase anterior, pe 16 noiembrie, că își va închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia care înregistrează cel mai mare flux de migranți, cele din sud-estul țării. Frontex, agenția europeană de protecție a granițelor, a trimis între timp zeci de agenți ai săi pentru a ajuta la gestionarea situației.

În luna aprilie, după aderarea Finlandei la NATO, Kremlinul a promis că va adopta „contramăsuri” şi a calificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere adusă securităţii” Rusiei.

Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri. Situația de acum amintește de criza artificială a migranților provocată de Belarus la sfârșitul anului 2021 la granițele sale cu Polonia și Lituania.

Noua decizie înseamnă că doar traficul de marfă va fi permis între Finlanda și Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #Finlanda #hotare #Kremlin #Rusia

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.