Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Prima decizie luată de Finlanda după ce a acuzat Rusia de organizarea unei provocări la granița sa

16 Nov. 2023, 17:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
16 Nov. 2023, 17:55 // Actualitate //  Elena Putregai

Finlanda a anunțat că, începând de sâmbătă, 18 noiembrie 2023, va închide 4 dintre cele 9 puncte ale sale de traversare a frontierei cu Rusia pentru a ține sub control ceea ce pare a fi o provocare cu migranți organizată de Moscova, a afirmat joi premierul Petteri Orpo.

Cele 4 puncte de trecere a frontierei aflate în sud-estul Finlandei sunt în mod normal cele mai aglomerate dintre cele două țări.

„Guvernul a decis astăzi că Finlanda va închide anumite puncte de trecere a frontierei estice. În acest sens, granița de est va fi închisă începând cu noaptea de vineri spre sâmbătă”, a declarat Orpo în timpul unei conferințe de presă.

El a precizat însă că Finlanda va renunța la măsură dacă fluxul de solicitanți de azil sosiți din Rusia se oprește.

„Mesajul nostru este puternic, vrem ca acest fenomen să se încheie pentru a putea continua traficul la frontieră ca până acum”, a afirmat el.

Ce spune Finlanda că se întâmplă la granița sa cu Rusia

Anunțul făcut de premierul finlandez joi vine la două zile după ce acesta a declarat că autoritățile ruse de frontieră au început să permită unor persoane să ajungă la granița cu Finlanda, chiar dacă acestea nu au documentele necesare și că „este evident că aceste persoane sunt ajutate să ajungă la frontieră”.

Premierul Finlandei a spus de asemenea că „grăniceri ruși au escortat și transportat persoane pentru a ajunge la graniță”.

În cursul acestui weekend poliția de frontieră finlandeză a anunțat că un număr neobișnuit de persoane, cu precădere solicitanți de azil, au sosit la punctele de trecere a frontierei din sud-estul Finlandei în ultimele luni.

„Unor persoane care nu dețin documente de călătorie valabile și care vin să solicite azil li s-a permis să ajungă la granița finlandeză. În acest sens, aceasta pare a fi o decizie foarte conștientă”, a mai spus Petteri Orpo, subliniind că autoritățile ruse și-au schimbat clar comportamentul în această privință.

Mikko Lehmus, directorul centrului de analiză a riscurilor din cadrul serviciului de grăniceri al Finlandei, a declarat că majoritatea solicitanților de azil provin din Irak, Yemen și Somalia.

Situația pare să amintească de criza artificială a migranților provocată de Belarus la sfârșitul 2021 la granițele sale cu Polonia și Lituania.

Lehmus a spus că actualele cifre privind sosirile la graniță sunt îngrijorătoare, dar că situația este sub control.

„Problema a fost discutată la nivel oficial cu Rusia, dar aceste discuții nu au dus la rezultatul dorit”, a mai precizat și ministrul de interne Mari Rantanen.

Tensiuni între Finlanda și Rusia după aderarea țării nordice la NATO

Ministrul finlandez al apărării Antti Haakkanen a vorbit la rândul său despre situația de la graniță, afirmând că „se vede o intrare controlată”.

El a precizat că îi va informa, printre alții, pe secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și pe Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell despre traficul transfrontalier neobișnuit, atunci când miniștrii apărării din Finlanda, Estonia și Suedia vor prezenta la Bruxelles o imagine de ansamblu asupra situației din Marea Baltică.

„Nu există dovezi în sine asupra faptului că acestea sunt legate între ele în vreun fel – [avarierea gazoductului] Balticconnector sau aceste puncte de trecere a frontierei. Dar toate acestea trebuie luate foarte în serios”, a afirmat Hakkanen.

Finlanda a devenit în luna aprilie a acestui an ultima țară care s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, renunțând la neutralitatea sa istorică în lumina invaziei rusești din Ucraina.

Finlanda și Rusia și-au expulzat reciproc diplomați în lunile care au urmat în urma unui incident ce a avut loc la începutul lunii mai la consulatul rusesc de pe insula demilitarizată Aland, un teritoriu finlandez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 13:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
03 Nov. 2026, 13:59 // Slider //  Victoria Laur

Cererea de grațiere trebuie depusă de persoana condamnată, transmite Președinția, comentând solicitarea adresată de Igor Dodon, în care cerea eliberarea Evgheniei Guțul din penitenciar.

Reprezentanții administrației prezidențiale precizează că șeful statului exercită atribuția de acordare a grațierii individuale, în condițiile legii.

„Procedura de examinare a cererilor de grațiere este descrisă în Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere și de acordare a grațierii individuale persoanelor condamnate, aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 894-IX din 18 aprilie 2023.

În conformitate cu pct. 11 și 12 din Regulament, cererea de grațiere se depune de către persoana condamnată sau, cu acordul acesteia, de către persoanele și entitățile expres prevăzute de Regulament. În lipsa acordului persoanei condamnate, cererea de grațiere nu se examinează”, precizează responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept urmare, șefa statului nu va da curs cererii lui Igor Dodon, menționând că aceasta „nu întrunește condițiile prevăzute de Regulament pentru a fi examinată în cadrul procedurii de acordare a grațierii individuale”.

Liderul socialiștilor a anunțat pe 3 noiembrie că i-a adresat o scrisoare președintei Maia Sandu, prin care îi solicita să o grațieze pe Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, condamnată la șapte ani de închisoare.

Scrisoare către Maia Sandu. Igor Dodon solicită grațierea fostei bașcane Evghenia Guțul