„Alexandr Stoianoglo nu are cum să revină în funcția de procuror general al Republicii Moldova”. O spune șeful Legislativului de la Chișinău, deputatul PAS Igor Grosu. Prin această declarație, politicianul îl contrazice pe ambasadorul UE, Janis Mazeiks, și confirmă cele spuse de președinta Maia Sandu.

În cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei, Igor Grosu a subliniat că „cazul Stoianoglo este unul consumat”. „Eu nu văd cum Alexandr Stoianoglo ar putea să revină în funcție, în pofida încercărilor pe care le face. Este un caz consumat. Un nou CSP urmează să anunțe concursul, iar cei care își vor înainta candidatura vor trebui să treacă prin procesul de evaluare. Eu sunt sigur că țara are nevoie de un alt model de procuror general. În această funcție este nevoie de o altă persoană”, a declarat el.

Întrebat de jurnalista Valentina Ursu când R. Moldova va avea un nou procuror general, Igor Grosu a răspuns: „În fruntea Procuraturii Generale trebuie să fie o persoană care într-adevăr este dedicată. Totul este etapizat. Mai întâi trebuie să rezolvăm angajamentul cu CSP, astfel încât noul CSP să poată merge mai departe. Cu toată rezistența care există noi să îndeplinim și aceste obiective și vom avea și un procuror general nou”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ULTIMA ORĂ Cu majoritatea voturilor! Domnica Manole devine din nou președintă a Curții Constituționale

#Alexandr Stoianoglo #Igor Grosu #PAS #Presedintele Parlamentului #procuror general

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.