„Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțional un articol care nu mai există, pentru că, înaintea Curții, s-a pronunțat Comisia de la Veneția care a zis că nu este suficient de bun, respectiv, Parlamentul a modificat legea. Aceasta constatare a CCM se referă la ceva ce nu mai există”. Astfel a comentat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, opiniile, precum că Alexandr Stoianoglo, ar avea „o portiță” să revină în funcția de procuror general. Declarațiile au fost făcute luni, 13 noiembrie curent, la emisiunea „La 360 de grade” de la postul public de radio.

Curtea Constituțională a rămas fără președinte. Nicolae Roșca a demisionat

„Constatarea CCM nu anulează evaluarea care a fost făcută fostului procuror general și nu schimbă planurile noastre și condiția UE de selectarea a unui noi procuror general, cu testarea integrității”, a declarat Maia Sandu.

Cât despre demisia judecătorului constituțional Nicolae Roșca din funcția de președinte al CCM, anunțată în aceeași zi în care a fost emisă constatarea despre Alexandr Stoianoglo, șefa statului a ezitat să comenteze.

„Nu pot să explic și nici să mă dau cu părerea. Puteți să-l întrebați direct pe domnul Roșca. Ne place sau nu ne place, luăm act și nu prea comentăm”.

Amintim că, pe 9 noiembrie 2023, articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo în calitate de Procuror General a fost declarat neconstituțional de CCM. Spre seară, în aceeași zi, Nicolae Roșca a demisionat din fruntea Curții. Colega sa din complet, Domnica Manole, a dezvăluit că a fost și pentru oamenii din Curte o surpriză, iar când a fost întrebat el a invocat „motive personale”. A doua zi, Domnica Manole a fost aleasă din nou președinte al CCM cu majoritate de voturi.

De ce din nou? Anterior, la 23 aprilie, s-a încheiat mandatul de trei ani al președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. Prin urmare, la ședința din 25 aprilie a instanței, prin vot secret, noul președinte a devenit Nicolae Roșca. Președintele ales al Curții Constituționale, Nicolae Roșca, a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale prin Hotărârea Guvernului nr. 404/2019, intrând în exercițiul funcției la 16 august 2019, după depunerea jurământului. Este de menționat că, în perioada anilor 2017-2019, Roșca a fost avocatul Maiei Sandu, dar și membru al partidului PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ULTIMA ORĂ Cu majoritatea voturilor! Domnica Manole devine din nou președintă a Curții Constituționale

#Alexandr Stoianoglo #Curtea Constitutionala #Maia Sandu #procuror general

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.