„Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțional un articol care nu mai există, pentru că, înaintea Curții, s-a pronunțat Comisia de la Veneția care a zis că nu este suficient de bun, respectiv, Parlamentul a modificat legea. Aceasta constatare a CCM se referă la ceva ce nu mai există”. Astfel a comentat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, opiniile, precum că Alexandr Stoianoglo, ar avea „o portiță” să revină în funcția de procuror general. Declarațiile au fost făcute luni, 13 noiembrie curent, la emisiunea „La 360 de grade” de la postul public de radio.

Curtea Constituțională a rămas fără președinte. Nicolae Roșca a demisionat

„Constatarea CCM nu anulează evaluarea care a fost făcută fostului procuror general și nu schimbă planurile noastre și condiția UE de selectarea a unui noi procuror general, cu testarea integrității”, a declarat Maia Sandu.

Cât despre demisia judecătorului constituțional Nicolae Roșca din funcția de președinte al CCM, anunțată în aceeași zi în care a fost emisă constatarea despre Alexandr Stoianoglo, șefa statului a ezitat să comenteze.

„Nu pot să explic și nici să mă dau cu părerea. Puteți să-l întrebați direct pe domnul Roșca. Ne place sau nu ne place, luăm act și nu prea comentăm”.

Amintim că, pe 9 noiembrie 2023, articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo în calitate de Procuror General a fost declarat neconstituțional de CCM. Spre seară, în aceeași zi, Nicolae Roșca a demisionat din fruntea Curții. Colega sa din complet, Domnica Manole, a dezvăluit că a fost și pentru oamenii din Curte o surpriză, iar când a fost întrebat el a invocat „motive personale”. A doua zi, Domnica Manole a fost aleasă din nou președinte al CCM cu majoritate de voturi.

De ce din nou? Anterior, la 23 aprilie, s-a încheiat mandatul de trei ani al președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. Prin urmare, la ședința din 25 aprilie a instanței, prin vot secret, noul președinte a devenit Nicolae Roșca. Președintele ales al Curții Constituționale, Nicolae Roșca, a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale prin Hotărârea Guvernului nr. 404/2019, intrând în exercițiul funcției la 16 august 2019, după depunerea jurământului. Este de menționat că, în perioada anilor 2017-2019, Roșca a fost avocatul Maiei Sandu, dar și membru al partidului PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ULTIMA ORĂ Cu majoritatea voturilor! Domnica Manole devine din nou președintă a Curții Constituționale

#Alexandr Stoianoglo #Curtea Constitutionala #Maia Sandu #procuror general

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.