Liviu Oboroc, deja fostul director al Serviciului unic 112, în contextul în care ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, anunțase că l-a demis, a dezvăluit că a aflat despre situația din jurul său din presă și a evitat să comenteze declarațiile din spațiul public, inclusiv cele ale prim-ministrului Dorin Recean, dar a ținut să precizeze despre tragedia de la Căușeni că angajații săi și-a îndeplinit atribuțiile în conformitate cu legislația.

„Am aflat din presă despre solicitare. Eu nu sunt nicidecum în drept să comentez decizia prim-ministrului și respectiv, nu vă pot da niciun comentariu acum. Va fi emis un act administrativ în acest sens, asupra căruia promit că mă voi expune. Am mai văzut prin presă că se vehiculează că eu refuz, eu n-am spus nimănui că eu refuz, doar vreau să văd acel act sau dispoziția prim-ministrului. Serviciul 112 și-a îndeplinit întocmai atribuțiile sale de serviciu, conform legii, în situația creată”, a declarat Liviu Oboroc pentru tv8.md.

Prim-ministrul Dorin Recean a cerut demisia lui Liviu Oboroc la începutul ședinței Guvernului din 29 noiembrie. Se întâmplă după ce două persoane au fost găsite moarte luni, într-o mașină înzăpezită, la Căușeni. Persoanele au cerut ajutor la Serviciul 112, care a înregistrat 8 apeluri. Cazul este investigat de poliție, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat o anchetă pentru a stabili, dacă tragedia este consecința nepăsării celor care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea oamenilor. Între timp, socialiștii au cerut demisia șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Alexandru Oprea, pe motiv că instituția nu ar fi intervenit prompt și eficient la deszăpezire, iar replica IGSU este că nu comentează declarațiile politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

STOP CADRU Condoleanțe, dar cei care au murit sunt de vină. Mesajul lui Recean, pentru familiile victimelor ninsorilor

#112 #demisie #Liviu Oboroc #reacția

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.