Ministrul federal de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat în contextul Consiliului JAI din 4-5 decembrie că spațiul de liberă circulație european trebuie să devină mai bun și nu mai mare, precizând că nu vede progrese făcute în acest sens.

„Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici, așa că nu îmi pot imagina vreo schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de Interne al Austriei, conform Euronews.

Potrivit ministrului austriac, numărul de controale la frontieră impuse de țările europene le- în ultimele luni este un motiv suficient de puternic pentru a opri extinderea în continuare a spațiului Schengen, care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene, și peste 423 de milioane de cetățeni.

Și Nicole de Moor, secretar de stat pentru Migrație în cadrul Ministerului de Interne din Belgia, a declarat, înainte de Consiliul JAI de marți, că înainte de a extinde spațiul Schengen, mai întâi ar trebui reformat acesta, nu doar sistemul de migrație.

„Vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul în sine. Europa trebuie să fie și ea pregătită. Este un sentiment al urgenței, dar toată lumea știe că este un moment crucial. Nu trebuie reformat doar sistemul de migrație, ci și sistemul Schengen, trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE. În plus, avem nevoie de o mai mare solidaritate între statele UE”, a spus Nicole de Moor.

Ministrul de Interne din România, Cătălin Prediu, s-a declarat însă optimist privind evoluțua dosarului Schengen.

Reuniunea miniștrilor de Interne are loc, marți, cu ocazia Consiliului JAI. Deși pe ordinea de zi provizorie, din 17 noiembrie, figura și un posibil vot privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, punctul a fost eliminat, explicația fiind faptul că se așteaptă decizia Olandei în cazul Bulgariei, al cărei dosar este legat de cel al României. Ministrul Cătălin Predoiu a afirmat că astfel este timp pentru ca parlamentul și guvernul Olandei să ia o decizie privind acceptarea aderării Bulgariei

Una dintre variante presupune un Consiliu UE extraordinar care să aibă pe ordinea de zi inclusiv acest subiect.

În cazul schimbării opiniei Olandei privind aderarea Bulgariei, Austria ar urma să rămână unicul opozant al aderării României la Schengen, context în care șeful guvernului român, Marcel Ciolacu a anunțat atacarea la CJUE a unui nou veto dat de Austria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Austria #Romania #Schengen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.