Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, le cere liderilor UE, într-un interviu pentru Financial Times, să nu favorizeze Ucraina în detrimentul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte aderarea la blocul comunitar, în condiţiile în care Comisia Europeană a recomandat luna aceasta Consiliului European să aprobe începerea negocierilor pentru ca Ucraina să fie integrată, când va fi pregătită, blocului comunitar.
Înaintea summitului de luna viitoare, când liderii trebuie să decidă în unanimitate dacă vor aproba în mod oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova şi vor revizui potenţiala extindere a blocului până la 35 de membri, Alexander Schallenberg a declarat pentru Financial Times că Bosnia şi Herţegovina şi Serbia nu ar trebui să fie neglijate.
„Seismograful nostru geostrategic loveşte în ambele direcţii”, a spus el, adăugând că ar fi un „dezastru geostrategic” dacă executivul european ar privi Balcanii de Vest „cu lupa”, în timp ce Ucraina ar fi privită „cu ochelarii roz”. „Nu poţi avea anumite grupuri pe banda rapidă, iar altele pe banda de serviciu”, a comentat Schallenberg.
Ministrul spune că situația privind aderarea la UE devine îngrijorătoare în Serbia și că asta ar trebui să preocupe pe liderii europeni
Luna aceasta, Comisia Europeană a recomandat începerea discuţiilor cu Ucraina şi Republica Moldova, dar a spus că negocierile cu Bosnia ar trebui să aştepte până când „se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile. Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunţat deja că ar putea bloca începerea discuţiilor de aderare cu Ucraina, în semn de protest faţă de faptul că Bruxelles-ul continuă să reţină fonduri UE care îi revin Budapestei, din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. Dar şi alte ţări sunt îngrijorate de extindere, susţine Financial Times.
Întrebat dacă Austria ia în considerare posibilitatea de a se opune prin veto începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dacă nu primeşte undă verde şi Bosnia, Schallenberg a declarat că discuţiile „merg deja în direcţia cea bună”.
„Să nu creăm o problemă în regiunea care aşteaptă de 20 de ani şi să le dăm un alt obstacol (de trecut – n.red.). Aşa cum a spus (premierul albanez – n.red.) Edi Rama, dacă îl citez corect: «Trebuie să începem un război în Balcani pentru a vă atrage atenţia?»”, a comentat şeful diplomaţiei de la Viena.
„Va fi o dezbatere foarte aprinsă şi dorim ca semnalele să fie egale în ambele direcţii, din motive geostrategice. Trebuie să trimitem un semnal către părţile terţe: aceste ţări sunt ale noastre, fac parte din familia noastră”, a argumentat ministrul austriac de Externe, care, pe de altă parte, se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen.
„Nimic nu se mişcă pentru popor (din Serbia – n.red.). Pentru prima dată, avem sondaje în Serbia în care majoritatea relativă nu mai este în favoarea Uniunii Europene. Acest lucru ar trebui să ne tragă toate semnalele de alarmă. Îi pierdem”, avertizează Alexander Schallenberg.
Serbia, o ţară prietenoasă cu Rusia, care nu s-a aliniat la regimul de sancţiuni Occidentale ca răspuns la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina, a început în mod oficial negocierile de aderare la UE în 2014, dar progresele au stagnat.
Ministrul austriac susține extinderea progresivă a UE
Ministrul austriac este un susţinător puternic al extinderii progresive a UE, prin care ţările candidate sunt integrate în programe şi politici sectoriale înainte de aderarea deplină. UE are nevoie de o abordare diferită faţă de valurile anterioare de extindere din 2004, 2007 şi 2013, când a fost o chestiune binară – intri sau nu, a spus el.
Dacă se menţine vechea abordare, „probabil că Ucraina nu va face niciodată parte din Uniune, într-o anumită măsură”, a punctat Schallenberg. Abordarea disparată ar contribui la legarea ţărilor candidate de UE înainte de a le oferi beneficiile unei aderări depline, cum ar fi accesul la subvenţiile agricole.
„Ne putem imagina o extindere fără politica agricolă? Da, putem”, a spus el, adăugând că ar putea exista perioade lungi de tranziţie pentru noii membri. Pe de altă parte, Schallenberg a declarat că UE nu ar trebui să permită Rusiei şi Chinei să îşi consolideze influenţa în regiune, aşa că inclusiv proiectele de infrastructură ar trebui să fie finanţate de Bruxelles.
