Ungaria a cerut miercuri, 15 noiembrie curent, o revizuire a politicii Uniunii Europene faţă de Ucraina, nefiind de acord cu Germania, Lituania, Finlanda şi Irlanda, care susţin apropierea rapidă a Kievului de blocul comunitar şi acordarea mai multor ajutoare pe fondul invaziei ruseşti.
Ungaria este principalul obstacol în calea unei decizii a liderilor din UE de luna viitoare de a începe discuţiile oficiale de aderare cu Ucraina odată ce aceasta îndeplineşte toate condiţiile şi de a aloca 50 de miliarde de euro ca ajutor pentru Kiev din bugetul blocului comunitar până în 2027.
Aceste decizii necesită unanimitatea celor 27 de ţări din UE, care a sprijinit Ucraina de când Rusia şi-a început invazia în februarie 2022.
Dar premierul Ungariei, Viktor Orban, care îşi trâmbiţează legăturile apropiate cu Moscova, a declarat de atunci că strategia blocului comunitar de a trimite bani şi ajutor militar Ucrainei a eşuat şi că se opune începerii negocierilor de aderare cu Kievul, scrie presa internațională.
Ungaria cere o perioadă de „reflecție” față de Ucraina
„Avem nevoie de o perioadă de reflecţie şi de o discuţie strategică privind politica Uniunii Europene faţă de Ucraina”, a declarat miercuri și ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, la sosirea pentru discuţii cu colegii săi din UE pentru a pregăti summitul liderilor blocului comunitar din 14-15 decembrie.
Până la o astfel de discuţie, Budapesta nu va sprijini nicio decizie a UE de a avansa procesul de aderare a Ucrainei sau un ajutor suplimentar pentru Kiev, a spus el.
Orban s-a plâns că Ucraina a îngrădit drepturile minorităţii maghiare. El este, de asemenea, în dezacord cu UE din cauza îngheţării accesului Ungariei la fonduri pe fondul preocupărilor legate de regresul democratic al ţării în timpul guvernării sale.
Oficialii UE au declarat că ar putea exista o soluţie pentru orice veto maghiar privind ajutorul financiar acordat Kievului. Acest lucru nu s-ar aplica, totuşi, invitării Ucrainei de a începe negocierile de aderare, lucru susţinut de majoritatea celorlalte state din UE.
„Este important să ajungem la un acord privind cadrul financiar în decembrie pentru a ne asigura că putem oferi sprijin Ucrainei”, a declarat ministrul german pentru afaceri europene, Anna Luhrmann, comentariile sale fiind reiterate de colega sa irlandeză.
Mai mulți oficiali europeni au făcut front comun în spatele Kievului
Anders Adlercreutz din Finlanda a declarat că sprijinul pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – ţări prinse între UE şi Rusia şi care doresc să adere la blocul comunitar într-o zi – este o chestiune de securitate. „Este extrem de important ca fiecare ţară europeană să înţeleagă faptul că trebuie să ajutăm Ucraina”, a spus el.
Jovita Neliupsiene, responsabila cu afaceri europene din partea Lituaniei, a declarat că summitul UE din decembrie trebuie să ia decizii legate de avansarea eventualei extinderi a blocului comunitar, pentru că în caz contrar UE riscă să-şi piardă din credibilitate.
În trecut, Ungaria a blocat temporar decizii similare privind ajutorul acordat Ucrainei şi a cerut o discuţie „strategică” în legătură cu sancţiunile impuse de UE Rusiei pentru declanşarea războiului.
În unele cazuri, Orban s-a aliniat în cele din urmă cu restul blocului, dar nu fără riscul ca negocierile să fie periclitate de concesiile pe care le-a dorit pentru Ungaria. Un înalt oficial al UE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă decizie în decembrie în legătură cu începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, având în vedere că este nevoie de consens: „Nu văd o cale de ieşire în acest moment”.
Maia Sandu: „Nu am primit vreun semnal că ar fi vreo țară care ar avea obiecții”
Întrebată cu două zile în urmă, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, despre un posibil veto al Ungariei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu a „primit vreun semnal că ar fi vreo țară care ar avea obiecții la această decizie”.
„Acum toate statele trebuie să citească raportul Comisiei Europene și asta ni s-a spus de fiecare dată, în vizitele pe care le-am făcut eu sau în vizitele pe care le-au făcut acești șefi de state și de guverne în Republica Moldova. Ei ne spuneau că e important ca raportul Comisiei să fie pozitiv și, dacă este pozitiv, atunci decizia politică va fi mai simplă. Președinta Comisiei Europene ne-a lăudat, să spun așa, și noi pornim de la aceste discuții și de la aceste evaluări. Sperăm să fie decizia, știți că nu putem vorbi despre o certitudine de 100%, dar cred că totuși e mare probabilitatea să avem o decizie pozitivă”.
Maia Sandu și-a exprimat speranța că, dacă decizia din luna decembrie va fi pozitivă, atunci va fi pozitivă și pentru Republica Moldova, și pentru Ucraina. „Este în interesul nostru ca și Ucraina să meargă pe aceeași cale, să-și consolideze democrația și să devină stat membru al UE, la fel cum este și în interesul Ucrainei ca Republica Moldova să devină stat membru al UE”.
