Majorarea salariilor funcționarilor publici, adică a celor circa 1 000 de angajați din ministere, ne costă mai puțin față de 20 de miliarde de lei – costurile sistemului de pensii, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8, scrie bani.md.

„Suntem într-un proces de reforme în cadrul procesului de integrare europeană, de consolidare a instituțiilor și avem nevoie de oameni competenți. Aveam o problemă că aveam foarte multe locuri de muncă vacante. Or, majorarea salariilor ne-a ajutat să suplinim locurile vacante. Noi toți ne dorim drumuri mai bune, apă, canalizare, penii și economie. Trebuie să dezvoltăm țara, dar pentru asta avem nevoie ca cineva să lucreze.

E mai bine să investești 100 de milioane pentru câteva sute de oameni ca pe termen lung să putem ajuta pe toți 3 milioane. Efortul bugetar este mai mic, dar beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. De când am venit la guvernare pensia minimă a fost majorat cu 120%, de la 1200 de lei. Acum este 2600 de lei este cu mult peste rata de creștere a inflației. Este vorba de stagiul complet de muncă. Și pensia medie s-a majorat cu 50%, la 3600 de lei. Am depus eforturi colosale. Am majorat salariul minim de 2 ori, la 5000 de lei. Poate că nici asta nu e suficient dar depunem eforturi”, a explicat Radu Marian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că salariile miniștrilor și a funcționarilor publici au fost majorate de la 1 iunie curent, cu 2,5 ori. Valoarea de referință pentru calculul salariilor miniștrilor s-a majorat de la 1.900 de lei la 3.600 de lei. Totodată, de majorări au beneficiat și angajații din aparatele centrale ale ministerelor, Cancelaria de Stat, șefii și șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai ministerelor, secretarii de stat vor beneficia de o valoare de referință a salariului de 3.000 de lei.

Impactul financiar pentru 6 luni al acestor măsuri este de 78,8 milioane de lei pentru primele două categorii, 11 milioane de lei pentru judecători și 1,8 milioane de lei pentru alte redistribuiri și alocații bugetare. Alte 69,6 milioane lei vor fi alocate pentru achitarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

De la 1 aprilie curent pensiile și prestațiilor sociale au fost indexate cu 15% sub rata inflație care a fost de 34,7% în anul 2022. Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% constituie peste 3 miliarde lei.

#deputat #pensii #salarii

Meta Platforms pregătește cele mai ample schimbări de până acum pentru utilizatorii adolescenți ai platformelor sale, în urma acordului încheiat cu autoritățile americane în procesul privind dependența tinerilor de rețelele sociale. În cadrul înțelegerii, compania ar putea face plăți de până la 17 miliarde de dolari și va trebui să introducă reguli mai stricte pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit Observatornews.ro.

Acordul, încheiat pe 26 august cu peste 40 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii, obligă Meta să aducă o serie de modificări aplicațiilor sale și să implementeze sisteme mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor.

„Este cea mai mare sumă plătită vreodată într-un caz de acest tip”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care a condus procesul.

Meta, care a obţinut venituri de 201 miliarde de dolari în anul 2025, va trebui să modifice semnificativ modul în care adolescenţii folosesc platformele sale.

Limită de două ore pe zi şi blocarea aplicaţiilor în timpul nopţii

Printre cele mai importante schimbări se află introducerea implicită a unei limite de două ore pe zi pentru utilizarea aplicaţiilor Meta de către adolescenţi. Platformele vor fi blocate pentru aceştia între miezul nopţii şi ora 6:00, iar notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de şcoală.

Totodată, numărul de aprecieri va fi ascuns, filtrele cosmetice vor fi dezactivate, iar adolescenţii vor putea controla redarea automată a videoclipurilor. Aceştia vor putea opta pentru un flux de conţinut care nu este controlat de algoritm, potrivit sursei citate.

Meta intenţionează să introducă multe dintre aceste măsuri de protecţie în următoarele şase luni. Mai dificilă va fi implementarea noilor sisteme de verificare a vârstei, pentru care compania estimează că va avea nevoie de până la un an.

Meta încearcă să-i identifice pe copiii care mint în privinţa vârstei

Una dintre principalele probleme este identificarea utilizatorilor sub 13 ani şi a adolescenţilor care declară o vârstă falsă. Meta dezvoltă un nou model de predicţie care va analiza informaţii precum persoanele cu care un utilizator este conectat, conturile pe care le urmăreşte, cine îl urmăreşte şi inclusiv mesajele de ”La mulţi ani” primite.

Compania încearcă astfel să stabilească dacă un utilizator are sub 13 ani sau se încadrează în categoria 13-17 ani.

Verificarea vârstei este însă dificilă, în special în absenţa recunoaşterii faciale, tehnologie pe care Meta nu o utilizează în acest scop. Problema a provocat inclusiv dispute între Meta şi proprietarii magazinelor de aplicaţii Apple şi Google privind cine ar trebui să fie responsabil pentru verificarea vârstei.

Meta lucrează deja la tehnologii similare în Australia, unde legislaţia interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, însă adolescenţii au găsit metode de a ocoli restricţiile.

Meta cere TikTok şi YouTube să introducă restricţii similare

După ani în care a respins acuzaţiile potrivit cărora produsele sale ar avea efecte negative asupra copiilor, Meta încearcă acum să se poziţioneze în fruntea schimbărilor privind protecţia minorilor şi le cere rivalilor să adopte măsuri similare.

Din acordul total de 17 miliarde de dolari, 5,3 miliarde de dolari vor fi plătite de Meta numai dacă TikTok şi YouTube acceptă să achite aceeaşi sumă şi introduc implicit limite de utilizare de o oră pe zi. Meta s-a angajat să adopte la rândul său această limită dacă rivalii procedează astfel.

TikTok şi YouTube nu au răspuns solicitării Meta şi nici cererilor de comentarii ale CNBC. Acordul este însă mult sub cele 200 de miliarde de dolari solicitate iniţial de procurorii generali ai statelor.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, care nu a participat la acord şi continuă separat procesul împotriva Meta, critică faptul că unele dintre angajamentele companiei sunt valabile doar cinci ani, iar altele zece ani.

„Protecţia copiilor nu este un obiectiv temporar, pe termen scurt. Aceste schimbări trebuie să fie permanente”, a declarat Uthmeier.

Adolescenţii aduc sub 1% din veniturile Meta, dar sunt importanţi pe termen lung

Meta susţine că adolescenţii generează mai puţin de 1% din veniturile companiei, iar datele eMarketer arată că aceştia petrec mai puţin timp pe Instagram şi Facebook decât pe TikTok şi YouTube.

Noile restricţii ar putea însă determina o parte dintre adolescenţi să migreze către platforme cu mai puţine limitări, afectând capacitatea Meta de a-i păstra ca utilizatori atunci când devin adulţi, categorie mult mai valoroasă din perspectiva veniturilor din publicitate.

„Copiii sunt extrem de valoroşi pentru Meta”, a declarat Kelly Stonelake, fost director al companiei şi în prezent activistă pentru siguranţa copiilor.

Potrivit acesteia, limitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să menţină tinerii implicaţi ar putea afecta semnificativ strategia actuală a Meta.