Numărul șomerilor în Republica Moldova este într-o ușoară creștere, statistică înregistrată în lunile iulie – septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, numărul celor care nu și-au găsit un loc de muncă este de peste 39 de mii. Acestea sunt datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate într-un raport, cu referire la trimestrul III al anului curent.

Cifra de peste 39 de mii este mai mare cu aproximativ 17 mii, față de trimestrul III al anului 2022.

Șomajul a afectat cel mai mult bărbații din Moldova. Este vorba de 54,9% din numărul total, preponderent persoane din mediul urban. Cât despre vârsta celor care nu sunt angajați, în raportul BNS, se menționează că este vorba de moldovenii cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Același raport al BNS arată că populația aptă de muncă constituie 947,1 mii de persoane, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Populația încadrată în câmpul muncii constituie 907,9 mii de persoane, număr în creștere cu 3,2% comparativ cu anul 2022. 23,4 % activează în sectorul agricol, iar alte 76,6% în activități non-agricole. Între timp, industriei prelucrătoare i-a revenit 12,1%, iar domeniului construcțiilor doar 7,6%.

#Biroul National de Statistica #campul muncii #somaj Moldova

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.