Marea majoritate a românilor apreciază apartenența la UE și NATO, potrivit unui sondaj INSCOP, la comanda New Strategy Center. Totuşi, doar puțin peste jumătate dintre cei intervievați spun că ar lupta pentru România în cazul unui război, scrie Adevărul. 25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare. Cu privire la apartenența la NATO, 77.3% dintre respondenți apreciază faptul că suntem parte a alianței, în timp ce 18.9% cred că ar trebui ca România să iasă din NATO. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Aproape jumătate dintre români nu ar lupta pentru țară

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români spun că ar lupta să-și apere țara. Dintre aceștia, în jur de 60% sunt bărbați, iar 40% femei.

11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.

Cum se raportează românii la războiul din Ucraina

Aproape jumătate dintre cei intervievați (49,8%) cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, în timp ce 14.6% indică SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. 19.4% dintre cei chestionați nu au știut ce să răspundă sau nu au răspuns la întrebare.

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluțiile pentru încheierea războiului

În ceea ce privește soluțiile pentru încheierea războiului din Ucraina, 64,7% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate, în timp ce 24.5% sunt de părere că Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei. 10.1% dnu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

La capitolul temeri generate de război, 41,6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, iar 23.9% indică atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO. 19.5% spun că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Referitor la sursele de informații cu privire la războiul din Ucraina, majoritatea românilor se informează de la televizor. 16.5% de pe rețelele sociale, iar 11,7% punctează că nu prea îi interesează subiectul. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei mai mulți dintre respondenți, 42,1%, consideră că informațiile care circulă în România despre războiul din Ucraina nu sunt corecte, 29.8% cred că sunt în general corecte, iar 20,8% spun că nu urmăresc ce se întâmplă în Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Rusia, pericol pentru români

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

În acest context, 57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, considerând că ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

”În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele. Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în Români ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a afirmat George Scutaru, director general New Strategy Center.

Datele au fost culese în perioada 6-14 noiembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

#NATO #razboi #români #Romania

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie