Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Motivele frecvente ale divorţului. Care este factorul principal indicat de experţi psihoterapeuţi

08 Dec. 2023, 15:26
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea MD
08 Dec. 2023, 15:26 // Life //  Realitatea MD

Cauzele divorțului diferă de la o relație la alta, dar există anumite probleme care pot apărea în orice căsnicie şi pot afecta serios un cuplu. Potrivit Centrului american pentru controlul și prevenirea bolilor, până în primii cinci ani de căsătorie, 22% din cupluri se confruntă cu despărţirea sau divorțul. Află ce motive au stat la baza celor mai multor divorţuri!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Psihoterapeutul american Esther Perel, autoare de bestseller-uri și gazda a două podcasturi populare, atât cuplurile fericite, cât și cele care întâmpină dificultăţi se confruntă cu aceleași probleme. De modul în care fiecare cuplu se formează și în care partenerii relaționează depinde rezistenţa cuplului. Când căsnicia se bazează pe înțelegere și empatie, partenerii pot depăşi probleme grave. În schimb, disprețul, defensiva și suspiciunea duc în cele din urmă la despărţire.

Experţii americani au observat că printre cele mai frecvente semne ale unui divorţ se numără: critica toxică, defensiva (concentrarea pe scuze în locul asumării responsabilităţii), încheierea bruscă a conversaţiei sau evitarea discuţiilor în doi şi dispreţul faţă de partener. În cele ce urmează, poţi vedea care sunt cinci dintre motivele care au dus la cele mai multe divorţuri!

Incompatibilitatea

Valorile comune menţin cuplul bine sudat. Diferenţele de religie, opinii legate de locul în care vrei să trăiești şi cum vrei să trăiești conduc la certuri şi probleme care pot provoca ruptura cuplului. Incompatibilitatea nu este ușor de gestionat, mai ales dacă unul dintre soți se schimbă semnificativ de-a lungul timpului. Este nevoie de înţelegere a dorinţelor celuilalt pentru a discuta problema cu calm şi bunătate, nu cu mânie.

Necazurile ca bolile grave sau pierderea copiilor

Căsnicii rezistente s-au desfăcut din cauza unor situaţii excepţionale care au pus la încercare partenerii din punct de vedere emoţional, precum un diagnostic de cancer sau decesul unui copil. Factorii de stres pot distruge şi cele mai puternice relații, iar dacă dificultățile devin prea greu de suportat, căsătoria se poate distruge. Traumele pot fi tratate cu ajutorul unui psihoterapeut.

Dependențele

Dependența se numără adesea printre motivele de divorț. Poate fi vorba de dependenţa de alcool sau droguri, de muncă, de jocuri de noroc. Dependența poate deturna creierul și poate deveni principala prioritate a unei persoane. Dacă un cuplu este decis să depună eforturi și să recâștige încrederea pierdută, dependența poate întări relația, dar tot cu sprijinul unui psihoterapeut.

Problemele financiare

Banii în sine nu duc la divorț, dar a trăi în lipsuri devine stresant. Factorii de stres financiar pot crea certuri. Diferențele în modul în care cheltuim sau economisim bani pot fi, de asemenea, incredibil de greu de acceptat într-o căsnicie. O altă problemă legată de bani este a câştigurilor diferite între soţi, mai ales când partenera este cea care aduce mai mulţi bani, ceea ce poate duce la tensiuni în căsnicie, scrie clickpentrufemei.ro.

Infidelitatea

Trădarea partenerului este, cu siguranţă, motivul care rămâne în topul principalilor factori de divorț. Căsătoria se încheie adesea din cauza unei singure aventuri de o noapte. Distrugerea încrederii într-o relație deja slăbită este urmată de divorţ dacă este dublată de acte repetate de infidelitate.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking