Conducerea Camerei Deputaților a impus temporar o serie de restricții de acces în anumite zone ale Palatului Parlamentului, din cauza posibilităţii desprinderii unor elemente de pe faţada clădirii. Mai exact, o porţiune cu lăţimea de trei metri de la pereţii exteriori ai imobilului este considerată „zonă periculoasă”.

De asemenea, au fost demarate „procedurile de achiziţie pentru montarea de plase de protecţie pe faţada imobilului, ca o măsură temporară pentru punere în siguranţă până la repararea faţadelor imobilului şi protejarea zonelor de acces în imobil prin amplasarea de copertine de protecţie”, scrie digi24.ro.

„Centrul de Dezvoltare Tehnologică din cadrul Serviciilor Camerei Deputaţilor a adus la cunoştinţă faptul că există probabilitatea extrem de ridicată ca desprinderile necontrolate ale elementelor de placare a faţadei imobilului Palatul Parlamentului să producă accidente soldate cu pagube, răniri sau pierderi de vieţi omeneşti. Evaluarea riscului a avut la bază expertize ale terţelor unităţi autorizate precum şi date rezultate din urmărirea în timp a construcţiei, prelevate până la data prezentei.

În baza legislaţiei pe linie de securitate şi sănătate în muncă, zona cu lăţimea de trei metri de la pereţii exteriori ai imobilului Palatul Parlamentului pe tot perimetrul prrezentat în schiţa din anexa 1, a fost considerată „ZONĂ PERICULOASĂ”, arată informarea intitulată „Măsuri cu caracter temporar pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă” făcută către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Sursa citată mai spune că, în aceste condiţii, au fost implementate următoarele măsuri suplimentare de protecţie cu caracter temporar:

Restricţionarea accesului personalului şi autovehiculelor în zonele periculoase, prin montarea de stâlpi cu bandă de semnalizare, cu excepţia căilor de acces în imobil;
Afişarea de marcaje specifice de securitate şi sănătate în muncă de atenţionare/restricţionare la intrările în imobil aflate în administrarea Camerei Deputaţilor şi pe tot perimetrul prezentat în schiţă;
Restricţionarea folosirii curţilor interioare şi a terasei de la etajul 3 (corp D1 cota 0,00; corp D4 cota – 9,00; terasa corp A2 cota +31,50).
Sistarea temporară a acţiunilor de curăţenie, întreţinere spaţii verzi, deszăpezire, etc., în zona periculoasă.

#Palatul Parlamentului #pericol #Romania

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.