Republica Moldova este, pe parcursul a două zile, gazda forumului internațional dedicat industriei de film „CinemaHora”. Evenimentul va aduna la Chișinău, pentru prima oară, în jur de 70 de reprezentanți ai cinematografiei naționale și internaționale, cineaști independenți, producători, reprezentanți ai fondurilor de film, ai asociațiilor cinematografice din Republica Moldova, dar și din țări precum România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

„Evenimentul își propune să creeze un dialog despre oportunitățile de cooperare în domeniul producției de film, să stabilească parteneriate și să poziționeze Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru proiecte multiculturale. Moldova are nevoie de reforme, la nivel macro, dar și pe fiecare domeniu. CNC a inițiat o serie de reforme și are o viziune de dezvoltare a acestui domeniu, dar putem excela doar prin cooperare. Or, natura sinergetică a filmului, dar și politicile europene pe domeniu presupun din start coproduții, parteneriate și promovarea reciprocă a culturilor naționale”, a declarat directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev.

Scopul forumului este de a crea o platformă de dialog deschisă și constructivă, cu schimb de bune practici bazate pe politicile și strategiile inovatoare, care să contribuie la crearea de parteneriate, legături și oportunități și la conturarea unui un loc distinct al Moldovei pe harta cinematografică europeană. CinemaHora este totodată o oportunitate unică de a promova țara ca destinație de filmare, de a atrage potențiale investiții străine, de a stimula turismul și imaginea țării în general.

„Astăzi, când ne dorim să îmbrățișăm un parcurs european pe de o parte, iar pe de altă parte să asigurăm și să generăm un conținut audiovizual autohton suficient de rezilient războiului hibrid și mașinăriei de propagandă rusească, parteneriatul internațional este nu doar o opțiune, dar și o necesitate. În acest context, pentru a ne putea integra în circuitul european de film, dar și pentru a beneficia de valoarea artistică, educativă, socială, implementarea unui fond al cinematografiei după modelul țărilor europene este o prioritate”, a precizat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Evenimentul, sub genericul „Cooperare multiculturală din perspectiva parteneriatelor din industria de film”, va avea loc pe 16 -17 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 16 decembrie, lucrările forumului vor avea loc în Sala Europa a Parlamentului Republicii Moldova, iar agenda va acoperi următoarele subiecte:

Explorarea ecosistemului cinematografic internațional (speakeri: Kalle Richardsen, Simona Baumann, Nika Gričar, Noemi Schory, Laura Georgescu-Baron);
Depășind limitele bugetului: Abordări creative ale finanțării tradiționale – studii de caz (Nikolaj Nikitin, Mihai Manescu, Matiss Kaza, Laura Georgescu-Baron);
Sinergia coproducțiilor: formula unei colaborări de succes în industria de film (Anna Kasimati, Helle Hansen, Marija Nikčević, Konstantina Stavrianou, Elena Stanisheva);
Femeile în film și TV: Provocări și contribuții (Ivona Haller, Mirona Radu, Julia Sinkevych, Marianna Kaat, Gabriela Suciu);
Conexiuni în industria de film și perspective de colaborare.

Ziua de 17 decembrie va fi dedicată Moldovei. Pe parcursul acesteia, participanților la forum le vor fi prezentate proiectele de film ale cineaștilor autohtoni. Cei 40 de oaspeți internaționali vor avea și un program pentru a vizita locații atractive de filmare, inclusiv crame vinicole și vor afla mai multe despre tradițiile sărbătorilor de iarnă.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

#eveniment #forum #industria filmnului #Moldova

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.