Miniștrii Energiei din Republica Moldova și România au semnat astăzi un Memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică.

„Acest Memorandum consfințește cooperarea noastră foarte intensă de până acum și sunt recunoscător României pentru sprijinul necondiționat, România fiind principalul nostru partener și avocat al integrării în Uniunea Europeană. Memorandumul va contribui la atingerea obiectivului nostru de a deveni parte a pieței de energie europeană încă înainte de a deveni țară membră a Uniunii Europene”, a declarat Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova.

Ministrul Energiei din România.a precizat că Transelectrica va anunța în curând licitația privind construcția liniei de tensiune înaltă Suceava-Bălți, aceasta urmând a fi gata în 2, maxim 3 ani, și că a solicitat OPCOM să accelereze procesul de lansare a activității în Republica Moldova.

„România este pe pragul de a atinge independența energetică, fiind în acest an exportator net de energie electrică și bazându-se doar pe gazele produse intern. Cât privește securitatea energetică, ne-am bucurat să vedem în ultimii ani investiții în infrastructură, ce permit diversificarea surselor de aprovizionare, și planificăm pașii următori. Energia este inima economiei și poate fi folosită ca instrument de șantaj sau ca instrument de dezvoltare, iar Republica Moldova poate conta oricând pe sprijinul României”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei din România.

Memorandumul semnat astăzi prevede posibilitatea creșterii capacității de transport a gazelor naturale și extinderea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport a gazelor – Centura Chișinăului. Acest obiectiv ar putea fi realizat până la sfârșitul anului 2031. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului de înmagazinare a gazelor naturale prin creșterea capacității de stocare a gazelor naturale la depozitul Sărmășel și/sau construcția unui nou depozit la Fălticeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul recentei sincronizări a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrice ENTSO-E, în domeniul energiei electrice, Memorandumul vizează Linia Electrică Aeriană (LEA) cu tensiunea nominală 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stației 400kV Suceava și stația 400 kV Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și o stație electrică de pe teritoriul României, stabilită de CNTEE „Transelectrica” SA, precum și dezvoltarea liniei de interconexiune în domeniul energiei electrice existente 110kV Huși-Cioara.

#energie electrica Romania #OPCOM #Sebastian Burduja

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.