Membrii Asociației Judecătorilor din Republica Moldova îl acuză pe premierul Recean de încălcarea principiului de separare a puterii în stat. Mai exact, aceștia se referă la declarațiile în care a menționat numele a trei magistrați de la Curtea de Apel, care au anulat decizia Comisiei Situații Excepționale privind excluderea reprezentanților partidului „Șansă” de la alegerile locale generale, desfășurate pe 5 noiembrie.

„Atacurile aduse judecătorilor, fie ele și verbale, de către membri ai Executivului sau alte autorități, subminează încrederea publică în justiție și pot avea un efect dăunător asupra imparțialității și eficacității sistemului judiciar. (…) Este esențial ca toate autoritățile statului să colaboreze în spiritul legii și al respectului reciproc, garantând astfel o justiție echitabilă și imparțială pentru toți cetățenii.”, se arată în mesajul Asociației Judecătorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Organizația anunță că va informa despre încălcările invocate ambasadele acreditate în Republica Moldova, dar și mass-media națională și internațională, exprimând solidaritate față de cele trei judecătoare vizate.

Miercuri, în debutul ședinței cabinetului de miniștri, Dorin Recean a comentat decizia Curții de Apel de a restricția introdusă de CSE. „Vă rog să reținem trei nume: Palanciuc Ecaterina, Negru Veronica și Dutca Ina. Acest complet de judecată a decis să anuleze decizia CSE, prin care s-a intervenit și s-a curmat activitatea criminală în procesul electoral local din Republica Moldova. Aceste grupări criminale au fost finanțate și susținute pe față de Kremlin. Se creează așa situație când un grup criminal poate să vină, să facă ce își dorește, să își bată joc de oameni, iar statul să nu aibă dreptul să intervină. Noi credem altfel. Statul va interveni de fiecare dată când securitate va fi amenințată”, spunea prim-ministrul.

#curtea de apel #judecatori #Partidul Șansa #reacție #Recean

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.