Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că termenul limită de achitare a impozitului pe avere pentru anul 2023 este ziua de marți, 26 decembrie curent, întrucât ziua de 25 decembrie este zi de odihnă. În acest sens, SFS a transmis avizele de plată corespunzătoare contribuabililor care au obligația de a achita impozit pe avere.

„Impozitul pe avere se aplică asupra bunurilor imobiliare cu destinație locativă (sub formă de apartamente și încăperi izolate locative în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit individuale în localitățile urbane și în localitățile rurale) și caselor de vacanță (cu excepția terenurilor) a căror totalitate întrunește cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 2 milioane lei şi mai mult; suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult.
Contribuabilii care au fost identificați la situația din 1 noiembrie 2023 în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, au fost informați despre suma impozitului pe avere ce urmează a fi achitată prin intermediul avizelor de plată”, anunță SFS.

În cazul în care contribuabilul nu a recepționat avizul de plată a impozitului pe avere, acesta, potrivit SFS, urmează să se adreseze subdiviziunii în raza căreia se deservește.

„Deținătorii de semnătură electronică, pot genera, pentru perioada fiscală aferentă anului 2023, avizele de plată a impozitului pe avere de sine stătător, prin intermediul serviciului „Vizualizarea impozitului în baza fișei imobilului”, care poate fi accesat pe pagina-web a instituției www.sfs.md. Astfel, impozitul pe avere poate fi achitat și on-line, prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice Mpay, accesând serviciul „Impozitul pe avere””, se mai menționează în comunicatul de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul în care impozitul pe avere nu va fi achitat până la 26 decembrie 2023, pentru fiecare zi de întârziere aferentă anului 2023 se va aplica majorarea de întârziere (penalitatea) în mărime de 0,0740% per zi.

#achitare #impozite #SFS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.