„Cerem Consiliului European să aprobe la sfârșitul săptămânii începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.” Este mesajul lui Siegfried Muresan, membru al Parlamentului European, publicat pe rețelele de socializare.

„Tocmai am adoptat, în plenul Parlamentului European, rezoluția prin care cerem Consiliului European să decidă, în cadrul reuniunii din 14 – 15 decembrie, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Rezoluția a fost adoptată cu largă majoritate (468 voturi «pentru», 99 «împotrivă» și 58 abțineri) ceea ce arată o susținere clară din partea europarlamentarilor din toate colțurile Uniunii Europene pentru începerea negocierilor de aderare cu cele două țări.

Este în interesul fundamental de securitate al Uniunii Europene să sprijinim integrarea europeană a țărilor din Vecinătatea UE, precum Moldova și Ucraina. Siguranța UE depinde de cât de sigure și stabile sunt țările din vecinătatea noastră. Cu cât Moldova și Ucraina sunt mai stabile și mai reformate, cu atât mai în siguranță suntem și noi, în interiorul UE. Iar procesul de aderare la Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care un stat din vecinătatea UE poate fi reformat și modernizat”, se arată în mesajul europarlamentarului român.

Amintim că Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 va fi încă un eveniment care urmează să marcheze istoria țării noastre, indiferent de decizia care va fi luată de liderii comunității. Anterior, Nicu Popescu și-a anunțat vizita oficială la Bruxelles și Paris în perioada 11-14 decembrie. În Capitala belgiană, șeful diplomației din Moldova a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni, inclusiv cu Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE, dar și cu omologii mei din statele membre UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicația română G4Media a anunțat luni, 11 decembrie, că are acces la o ciornă a deciziei. Conform jurnaliștilor de la București, Consiliul European va deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, iar Georgiei îi va acorda statut de țară candidată. Jurnaliștii, însă, menționează despre suspansul pe care îl creează Ungaria, precizând că votul pentru Moldova și Ucraina urma să vină la pachet, iar Budapesta se opune.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lăsat de înțeles în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că decizia privind Ucraina și Moldova ar urma să fie susținută de 26 dintre cele 27 de stat, dar s-a arătat optimist că totuși va fi luată o decizie pozitivă.

3 zile până se decide soarta Moldovei! Sandu – la telefon cu liderii UE, Popescu peste hotare, iar CIORNA – în presă

#aderare #Moldova #Negocieri #Siegfried Mureșan

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.