Un nou caz de rujeolă a fost înregistrat la un copil în vârstă de 3 anișori din Republica Moldova. Potrivit Agenției Naționalăe pentru Sănătate Publică (ANSP), băiatul a contactat recent cu celălalt copil de aceeași vârstă, revenit din Federația Rusă la care a fost confirmată recent infecția.

„Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează despre înregistrarea unui caz de rujeolă printre contacții copilului la care a fost confirmată recent infecția. Cazul a fost înregistrat la un alt copil în vârstă de trei ani. Menționăm că ambii sunt nevaccinați conform Calendarului național de vaccinare”, precizează ANSP.

Potrivit responsabililor, de la începutul anului curent, în țara noastră au fost înregistrate trei cazuri de rujeolă (un caz – în luna mai, la un bărbat de 43 de ani și două cazuri – în luna decembrie, la copii de 3 ani).

Totodată, peste 38 de mii de cazuri de rujeolă au fost raportate în 38 de țări din Regiunea Europeană a OMS, de la începutul anului 2023. Astfel, s–a înregistrat o creștere de 42,7 ori a cazurilor de rujeolă în primele 11 luni ale anului 2023, depășind totalul pentru tot anul 2022.

„În prezent, în România a fost declarată epidemie de rujeolă la nivel național, în contextul creșterii îngrijorătoare a numărului de cazuri, precum și a numărului mare de spitalizări al copiilor infectați. Menționăm că au fost înregistrate 2010 cazuri de rujeolă de la începutul anului 2023, în 29 de județe cu o creșteră bruscă a numărului de cazuri în ultimile săptămâni. A fost înregistrat un caz de deces cauzat de rujeolă la un copil de 7 luni (neeligibil pentru vaccinare)”, adaugă ANSP.

Specialiștii menționează că rujeola este considerată o infecție extrem de contagioasă care se transmite pe calea aeriană, de la persoana bolnavă. Se manifestă prin debut brusc cu febră înaltă, inițial cu conjunctivită, lacrimare, eliminări din nas, tuse uscată și exantem cutanat (pete roșii confluente pe piele), care apare în regiunea feței și gâtului, apoi se extinde pe tot corpul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un nou caz de rujeolă! Ministerul Sănătății: A revenit recent din Federația Rusă

#ANSP #copil #rujeola #vaccinare

Un tânăr din Kiev a fost prins de polițiști după ce a încercat să jefuiască un magazin folosind o metodă de camuflare ieșită din comun. După reținere, oamenii legii s-au confruntat cu o problemă neașteptată.

Incidentul a avut loc în noaptea de 13 august, într-un supermarket din districtul Sviatoșîn, din Kiev. Potrivit Ukrainska Pravda, bărbatul, în vârstă de 26 de ani, a decis să se acopere cu smoală pentru a fi mai greu de observat pe întuneric.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a găsit un butoi cu smoală pe un șantier și a intrat în el, sperând că astfel îşi va ascunde identitatea, scrie Observator News.

Ulterior, a spart cu piciorul o ușă de sticlă și a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac țigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut și șervețele umede.

Nu a reușit însă să plece cu mai multe produse, după ce agenții de pază l-au surprins. Bărbatul a fugit de la fața locului cu sacul în care se aflau bunurile furate.

Potrivit poliției, tânărul și-a continuat seria de incidente și în drum spre casă. Acesta a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu.

În acel moment a fost observat de polițiști, care i-au găsit și sacul cu produsele furate. Atunci, tânărul a fost reținut.

După reținere, oamenii legii au constatat că înainte de a-l putea duce la secție și audia trebuiau mai întâi să îl spele de smoală.

Pentru curăţarea tânărului, oamenii legii şi-au alocat peste cinci ore şi au avut nevoie de perii de pantofi, 12 litri de ulei și 4 litri de detergent, au transmis autoritățile.

Anchetatorii din cadrul Poliției Sviatoșîn l-au pus sub acuzare pentru jaf și huliganism.

Republica Moldova a coborât 19 poziții în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index. Anterior, Moldova ocupa poziția 82. Clasamentul evaluează cât de bine pot țările să facă față șocurilor economice și geopolitice și cât de mari sunt riscurile pentru investitori.