Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, a decis, cu vot unanim, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 4,75 la sută anual. În cadrul ședinței de astăzi s-a luat decizia de a menține și ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 6,75 la sută anual iar la depozitele overnight, la nivelul de 2,75 la sută anual, scrie bani.md.

„Decizia BNM urmărește menținerea condițiilor monetare pentru stimularea în continuare a cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste. Reiterăm că Banca centrală urmărește îndeaproape procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate, iar deciziile viitoare ale Comitetului executiv vor depinde de perspectivele înnoite ale inflației”, anunță BNM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informațiile macroeconomice noi confirmă, în mare parte, validitatea ultimei prognoze. Astfel Inflația anuală a coborât în intervalul țintei, până la 5,5 la sută în noiembrie 2023, fiind puțin mai joasă decât s-a așteptat. Abaterea a fost cauzată, mai ales, de prețurile reglementate și de cele la produse alimentare.

Banca Națională va continua să monitorizeze situația macroeconomică internă și cea externă și, la necesitate, va veni cu măsurile de rigoare, care să readucă și să mențină inflația în țintă.

#BNM #Credite #rata de bază

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.