În 1979, Bulgaria a devenit a treia țară din lume, după SUA și URSS, care a produs alimente destinate consumului în spațiu. Meniul bulgăresc pentru astronauți a fost dezvoltat pentru primele două zboruri spațiale sovieto-bulgare.

Primul meniu bulgăresc pentru astronauți era compus din peste 50 de tipuri de alimente liofilizate – supe, feluri principale, deserturi și fructe. Acestea sunt adaptate, în ceea ce privește compoziția și conținutul energetic, la condițiile de muncă și de viață extreme ale astronauților, în timpul zborului spațial, compactate în tablete, cu o greutate și un volum minim de 250-350 de grame.

Institutul de Criobiologie și Liofilizare dezvoltă acum biotehnologii pentru studiul conservării și deshidratării alimentelor în vid. Meniul include: lapte integral, nuci, căpșuni, mere, roșii, ardei, pepene galben, carne, pâine cu fasole și alte feluri de mâncare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce este liofilizarea?

Metoda de concepere a acestui tip de hrană este cunoscută sub denumirea de liofilizare (proces de deshidratare prin sublimare în vid).

Aceasta este cea mai sofisticată metodă de conservare inventată vreodată. Permite păstrarea aproape în întregime (până la 95%) a substanțelor nutritive, a vitaminelor, microelementelor, chiar și a formei originale, a aromei naturale, gustului și a culorii produselor proaspete – pe o perioadă extinsă. Folosirea acestui tip de hrană destinată consumului în spațiu continuă să se extindă. Este folosită acum și de către membrii expedițiilor în Antarctica și Himalaya, scrie protv.ro.

Bulgaria este unul dintre cei mai mari producători de astfel de alimente, iar meniul bulgăresc pentru astronauți e folosit acum de mai multe programe spațiale din întreaga lume.

#astronauti #meniu #spatiu

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.