Mihailo Podoliak, consilierul principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat, la Interviurile Digi24.ro, că Rusia finanțează organizații extremiste în România și, în general, în Europa de Vest, fie că e vorba de partide de dreapta ori de stânga și „fie că vorbim de organizații civice sau de partide”. El spune că Rusia își va majora, în 2024, finanțarea acestor organizații. Despre întâlnirea dintre liderul AUR George Simion și serviciile secrete ruse în Ucraina, informație transmisă de fostul ministru al Apărării din Republica Moldova Anatol Șalaru și confirmată de serviciile ucrainene, Podoliak spune că susține informația obținută de structurile din țara sa.

Alexandru Rotaru, jurnalist Digi24.ro: În legătură cu politica din România, știu că aveți rețineri să vorbiți despre acest lucru, din constrângeri diplomatice, dar trebuie să vă întreb. În România avem un partid care este condus de un om despre care serviciile secrete ucrainene spun că s-a întâlnit cu serviciile secrete ruse în Ucraina. Credeți că Rusia este un sponsor ale grupărilor extremiste din România acum?

Mihailo Podoliak: „Din punctul meu de vedere și da, aveți perfectă dreptate, eu încerc să nu comentez aspecte politice interne pentru că nu ține de competența mea și nu e corect față de o țară suverană, iar România îmi place foarte mult, are foarte multe perspective, prin urmare aș vrea să fiu foarte atent. Dar dumneavoastră aveți perfectă dreptate. Aici voi susține serviciile noastre de informații. Rusia, într-adevăr, finanțează organizațiile extremiste, inclusiv din România și, în general, din Europa de vest. Are un program extrem de amplu de finanțare a extremiștilor, a extremiștilor de stânga sau de dreapta, fie că vorbim de organizații civice sau de partide. Și, fără tăgadă, Rusia își va majora, în 2024, finanțarea pentru că, subliniez, bugetul militar a crescut brusc și acest buget nu este alocat doar pentru război. Dar este alocat și pentru proteste în diferite țări, pentru propagandă, pentru activități hibrid, pentru activități teroriste, pentru susținerea partidelor extremiste din țări suverane”.

Liderul AUR George Simion neagă că s-a întâlnit cu un agent FSB – serviciul secret al Rusiei – la Cernăuți în 2011, așa cum a declarat fostul ministru moldovean al apărării Anatol Șalaru.

Simion a spus, la același post tv citat, că a primit interdicție din partea fostului președinte Igor Dodon la intrarea în Republica Moldova, „pentru manifestații unioniste”. El spune că „celor de la Chișinău, pe diferite culori politice, nu le place ideea de unire, pentru că nu vor mai fi președinte, premier”.

„Maiei Sandu nu-i place unionismul, nu pe mine personal. M-am cunoscut cu Maia Sandu în 2016”, a mai spus liderul AUR.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova Anatol Șalaru l-a acuzat, în luna martie, pe George Simion de legături cu serviciul secret rus – FSB. Acesta ar fi fost și motivul pentru care liderul AUR a fost expulzat din țara vecină în 2015, susține Șalaru.

Informațiile privind relația lui George Simion cu serviciile secrete din Rusia ar fi fost scoase la iveală de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

O întâlnire între liderul AUR și un șef din FSB ar fi avut loc în 2011, la Cernăuți, iar aceasta nu ar fi fost singura ocazie în care Simion a stat la aceeași masă cu reprezentanți ai Serviciului Federal de Securitate. Ulterior, un agent al serviciilor secrete ucrainene a confirmat informația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AUR #George Simion #Mihail Podoliak #Republica Moldova #Romania #Rusia

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.