Analistul politic Vladislav Kulminski, membru al Consiliului Suprem de Securitate, recunoaște că i s-a propus să participe pe lista electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate la scrutinul din 11 iulie, doar că nu se vede parlamentar. Declarațiile au fost făcute de Kulminski în cadrul unei emisiuni televizate.

„Fiecare persoană trebuie să se ocupe de ceea ce-i place și de ceea ce știe bine să facă. Am primit această propunere cam 3 luni în urmă din partea lui Igor Grosu și echipa PAS. Am fost onorat de această propunere, dar eu nu mă văd parlamentar” a spus Vladislav Kulminski în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Kulminski afirmă că, în prezent, Republica Moldova are o șansă istorică de dezvoltare și modernizare în persoana președintei Maia Sandu, motiv pentru care va susține reformele promovate de șefa statului și de partidul pro-prezidențial, PAS.

„Eu le-am zis că îi voi ajuta cu tot ce pot, e clar că, în condițiile actuale, PAS se egalează cu Maia Sandu, dar nu este neapărat să mă regăsesc pe listă. Fiecare partid trece printr-un proces de selectare a cadrelor, inclusiv, de la nivel local. Eu nu voiam să iau locul altcuiva care a muncit în partid la nivel local. Eu n-am vrut să creez aceste supărări. Eu nu mă văd parlamentar în Republica Moldova, eu sunt mai mult pe partea executivă”, a mai spus Vladislav Kulminski.

Precizăm că, inițial, pe lista PAS, Vladislav Kulminski figura pe primele poziții. Ulterior, după ședința Consiliului Politic Național candidatura acestuia a fost exclusă din listă.

Vladislav Kulminski a fost consilier al Maiei Sandu pe probleme de politică externă și planificare strategică în perioada când Sandu a deținut funcția de prim-ministră. În prezent, Kulminski e membru al Consiliului Suprem de Securitate, funcție care, potrivit lui, nu este remunerată din bugetul de stat.

#deputat #partid #PAS #Vladislav Kulminski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.