„Asociația Forța Fermierilor cere ca Guvernul să introducă URGENT un mecanism stabil și durabil privind limitarea importului cerealelor și oleaginoaselor, similar cu cele instituite în România și Bulgaria”. Acesta este mesajul agricultorilor în contextul în care, spun ei, „autoritățile au anunțat că starea de urgență urmează să fie ridicată începând cu 1 ianuarie 2024”, iar toate deciziile CSE, inclusiv cea din 4 octombrie 2023 vor fi anulate.

„La 4 octombrie 2023 Comisia Situații Excepționale la insistența permanentă a fermierilor a introdus pentru perioada stării de urgență sistemul de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoaselor.

Deși măsura respectivă a fost aplicată cu mare întârziere, aceasta totuși a stopat prăbușirea prețurilor pe piață internă, după ce chiar atestăm în ultimele două luni creșterea lentă a prețurilor la grău, porumb și floare soarelui. Recent autoritățile au anunțat că starea de urgență urmează să fie ridicată începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că toate deciziile CSE se anuleaza automat, inclusiv decizia din 4 octombrie 2023. Noi cunoaștem că compania Trans Oil intenționează să importe din Ucraina circa 300 mii tone de floare soarelui, ceea ce din nou ar afecta interesele agricultorilor autohtoni”, se arată în mesajul asociației.

Asociația Forța Fermierilor precizează că „lipsa restricțiilor de import, menționate mai sus, nu doar va dezechilibra piața internă, dar și va pune în pericol exportul grăului, porumbului și floarei soarelui în România, care nu odată a atenționat țara noastră despre pericolul reexportului cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina. Iar blocarea exporturilor în România ar fi o catastrofă definitivă pentru fermierii din Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia situatii exceptionale #fermieri #Guvern #import de cereale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.