Bugetul pentru anul 2024, orientat spre susținerea domeniilor social, educație și dezvoltarea infrastructurii, a fost votat vineri, 22 decembrie 2023, de Parlament în lectura a doua. PROIECTUL prevede alocări majorate pentru copii, inclusiv creșterea indemnizației la nașterea copilului, majorarea salariilor cadrelor didactice cu 15% și dublarea burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic.

De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, iar salariile cadrelor didactice din țară vor crește cu 15 %.

„De asemenea, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor, astfel încât familiile să beneficieze de condiții bune de trai acasă, iar copiii – de oportunități de dezvoltare. Suplimentar, va fi majorată alocația lunară a participanților la războiul de pe Nistru și din Afganistan, fiind alocate 82 milioane de lei în acest sens.

Potrivit proiectului de buget, rămân prioritare politicile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate peste 197 de milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe. Acestea au drept scop dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, extinderea acestora pe întreg teritoriul țării, în special în zonele rurale, crearea noilor locuri de muncă, implicarea mai activă a tinerilor și femeilor”, informează Parlamentul.

O altă prioritate este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructură. În acest scop, în buget sunt planificate mijloace în sumă de 4 036,5 milioane lei, dintre care 1 393,9 milioane de lei mijloace financiare din surse externe și 2 505,6 milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.

„Pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea sectorului agroindustrial național în economia europeană în bugetul pentru anul 2024 sunt prevăzute alocații în mărime de 1 600,0 milioane de lei. De asemenea, vor fi alocate 322,1 milioane de lei pentru eficiența energetică, 601,5 milioane de lei destinate Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, dar și 175,0 milioane de lei pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

De asemenea, pentru crearea unui fond de sprijin al distribuției presei scrise vor fi alocate în bugetul pentru anul viitor 11 milioane de lei. Resursele financiare vor fi utilizate pentru a compensa integral majorarea tarifului de distribuție a ziarelor. Procedura de distribuire a sprijinului de stat va fi realizată în baza criterilor de etică și deontologie, iar respectarea lor va fi monitorizată de experții media”, se mai arată în aceeași notă informativă.

Proiectul de lege prevede o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5% comparativ cu anul 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, veniturile bugetului de stat se estimează în sumă de 66 632,0 milioane de lei, în creștere cu 1,3 % comparativ cu anul curent, iar cheltuielile în sumă de 82 222,0 milioane de lei, cu o diminuare de 2,2 %.

Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliade de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile ameliorării situației din regiune.

La elaborarea proiectului bugetului s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, printre care reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investițiilor, asigurarea securității statului și a cetățenilor, reabilitarea mediului ambiant.

#2024 #buget de stat #parlament

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.