Trei moldoveni au fost prinși la frontieră cu permise de conducere falsificate. Persoanele documentate s-au prezentat în calitate de pasageri la rute ocazionale, anunță Poliția de Frontieră.

În primul caz, moldoveanul de 26 ani s-a prezentat la frontiera Leușeni. El era pasager al rutei „București-Chișinău” și a fost depistat cu permisul de conducere moldovenesc falsificat.

Conform declarațiilor, documentul ar fi fost cumpărat în Portugalia cu 1000 de euro.

Într-un alt caz, polițiștii de frontieră de la Costești au depistat un moldovean cu act falsificat printre pasagerii rutei care pleca spre Berlin.

„Deținea asupra sa un permis de conducere, pretins a fi eliberat de către autoritățile beloruse. La examinarea amănunțită a documentului a fost constatat că este falsificat”, transmit oamenii legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cel de-al treilea caz, la frontiera Sculeni a fost identificat un alt conațional în vârstă de 44 de ani ce se întorcea din Italia, la fel cu un document fals.

„Acesta avea cu sine un permis de conducere românesc cu semne vădite de falsificare. La audieri, moldoveanul a comunicat că oferise 300 EUR pentru a intra în posesia documentului în cauză”, anunță IGPF.

Polițiștii de frontieră continuă cercetările.

#falsificat #moldovean #permis de conducere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.