Cu 79 de candidați la funcția de deputat, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) încearcă să convingă cetățenii să-și dea votul pentru ei, ca mai apoi, din forul Legislativ să „facă viața oamenilor mai ușoară”. Realitatea.md și-a propus să vadă cum trăiesc primii cinci candidați ai PACE, ce venituri au și cât de înstăriți din punct de vedere financiar sunt aceștia. Astfel, am analizat declarațiile de avere și interese personale a celor cinci pretendenți ai PACE.

Deși, PACE a fost fondat de fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, care este și președintele formațiunii, primul pe lista electorală PACE la parlamentare se regăsește Alexandru Grumeza. Acesta declară un venit de 450 de mii de lei din activitatea pe care o desfășoară la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, un automobil de model Volvo XC 90, anul fabricație 2009, cotat la 20 de mii de euro și ar avea interese personale în cadrul Federației Naționale Sportive de Armwrestling din Republica Moldova, al cărei este președinte. Declarația de avere și interese personală integrală o găsiți aici.

Denis Roșca, prim-vicepreședinte PACE indică în declarația de avere și interese personale peste 15 500 de lei salariu de la USPEE Constantin Stere, peste 120 de mii de lei pentru drepturi de proprietate intelectuală, un teren, o mașină Toyota Avensis din 2005 apreciată la valoarea de 30 de mii de lei, două conturi bancare și ar avea interese personale în cadrul câtorva organizații obștești. Declarația de avere și interese personală integrală o găsiți aici.

Tatarciuc Nadejda, secretara generală a PACE, declară doar un salariu de 51 672 de mii de lei din activitatea de administratoare a unui Centru de frumusețe. Declarația de avere și interese personală integrală o găsiți aici.

Ion Straciuc, președintele Organizației Teritoriale a PACE Bălți scrie în declarație că deține în posesie două terenuri și două case de locuit de 118 metri pătrați și 183 de metri pătrați, evaluate la doar 54 de mii de lei și respectiv la 65 de mii de lei. Candidatul nu indică nici o sursă de venit în document. Declarația de avere și interese personală integrală o găsiți aici.

Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE indică un salariu de 198 de mii de dolari SUA de la Kometa Group S.A și peste 106 mii de lei de la IGP în 2019, când deținea funcția de adjunct al Inspectoratului, 61 740 de euro și 54 300 de euro din vânzarea două apartamente, peste 400 de mii de lei drept indemnizație și pensie de la IGP, două terenuri, o vilă de 180 de metri pătrați, evaluată la 228 mii de lei, un Mercedes din 2016, căruia nu i-a indicat valoarea, un cont bancar, unde la fel nu a indicat câți bani păstrează acolo și indică interese personale în mai multe asociații obștești. Declarația de avere și interese personală integrală o găsiți aici.

Precizăm că, în spațiul public au apărut informații că, Gheorghe Cavcaliuc ar deține și un apartament în România pe care nu l-a indicat în declarația de avere și interese personale, precum și unele afaceri, care la fel nu a indicat nimic despre ele.

#bunuri #declarație #PACE #venituri

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot