La 11 iulie curent, în mai puțin de două săptămâni, cetățenii moldoveni își vor alege un nou Parlament. Comisia Electorală Centrală a înregistrat pentru scrutin 23 de candidați, dintre care 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Realitatea.md și-a propus să examineze declarațiile de avere a primilor cinci candidați de pe listele fiecărui partid politic și bloc electoral înregistrat de CEC.

Primul concurent electoral, conform listei CEC, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a depus la Comisie o listă a pretendenților la mandatul de deputat compusă din 102 persoane.

Pe prima poziție este liderul PCRM, Vladimir Voronin, care potrivit declarației de avere are o pensie de peste 17 mii de lei, deține 7 terenuri, patru clădiri și construcții, un automobil Audi A8, din 2009, cotat la 10 mii de euro și 15 conturi bancare. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Igor Dodon, liderul PSRM declară pentru anul trecut de la Președinție un salariu de 321 207 mii de lei, plus salariul soției, Galina Dodon – 377 850 de lei de la Exclusiv Media SRL, o casă de locuit de peste 2 milioane de lei, precum și interese în cadrul unor fundații sau asociații. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Zinaida Greceanîi, candidată PSRM pe lista BECS indică în declarația de avere și interese personale un salariu primit anul trecut pentru funcția de președintă a Parlamentului – aproape 183 de mii de lei, compensații în sumă de 31 500 de mii de lei de la Parlament, pensia de 142 de mii de lei, ceea ce reiese că ridică o pensie de aproape 12 mii de lei lunar, două terenuri, două case de locuit, două mașini și unele interese în cadrul PSRM. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Vlad Batrîncea, candidat PSRM pe lista BECS declară în calitate de vicepreședinte al Parlamentului și deputat un salariu pentru anul trecut de 212 606 de lei, adică peste 17 700 de lei lunar. Anul trecut Batrîncea a vândut un apartament contra sumei de 20 de mii de euro, a mai primit o indemnizație de la Parlament în sumă de 183 690 de lei, deține în proprietate un apartament dobândit în 2019, care ar costa 890 de mii de lei, are un credit de 500 de mii de lei, luat de la o bancă, este fondatorul Gărzii Tinere a PSRM și secretar executiv al acestei formațiuni. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Oleg Reidman, candidat PCRM indică în declarația de avere și interese personale pentru perioada anilor 2019-2020 peste 13 mii de lei din salariul obținut din activitatea de deputat, 480 de mii de lei din vânzarea unui BMW X6, o pensie de 143 229 de mii de lei anuală, ceea ce constituie aproape 12 mii de lei lunar, un teren, o casă de locuit, deține un Mercedes Crossover, anul fabricației 2019, dobândit în 2020 cu peste un milion de lei și șapte conturi bancare cu mii de euro și lei. Întreaga declarație de avere și interese personale o găsiți aici.

Precizăm că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 12 zile.

#declaraii de avere #Igor Dodon #Oleg Reidman #Vlad Batrancea #Vladimir Voronin #Zinaida Greceanii

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.