Misterul din jurul stării de sănătate a lui Michael Schumacher rămâne neelucidat, chiar dacă au trecut zece ani de la accidentul pe care fostul mare sportiv l-a suferit la schi, în Alpi. La 29 decembrie 2013, abia retras, pilotul german a căzut violent în cap pe când schia la Méribel, unde îşi petrecea sărbătorile de iarnă alături de familie. Victimă a unui traumatism cranian, cu prognostic vital, a rămas în comă la spitalul din Grenoble timp de mai multe luni, până în iunie 2014, când a fost transportat în Elveţia,

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În absenţa unor informaţii oficiale dezvăluite de familia sa, care a ales să păstreze în mare secret orice comunicare despre el pentru a se proteja, informaţiile despre starea de sănătate a lui „Schumi” sunt laconice. În opinia mai multor neurologi de renume, septuplul campion mondial de Formula 1, care împlineşte 55 de ani pe 3 ianuarie, se află cel mai probabil într-o stare vegetativă, după ce a ieşit din comă în 2014.

În 2020, neurochirurgul elveţian Erich Riederer a vorbit despre un posibil diagnostic.

„Respiră, inima îi bate, probabil că poate să stea în picioare şi să facă paşi mici cu ajutor, dar nu mai mult de atât”, a spus medicul.

În 2021, la opt ani de la tragedie, Corinna Schumacher, soţia pilotului, care păstrează cu grijă secretul cu agentul său Sabine Kehm, a rupt tăcerea într-un documentar.

„Michael este aici. Este diferit, dar este aici. Şi asta ne dă putere, cred. Suntem împreună, trăim împreună acasă. El este în tratament. Facem totul pentru a-i îmbunătăţi starea, pentru a ne asigura că se simte confortabil şi pentru a-l face să se simtă parte din familia noastră, din legătura noastră”, a mărturisit ea.

„Încă ne înţelegem, dar într-un mod diferit”, a declarat fiul său, Mick Schumacher, care pilota pentru Haas în Formula 1 la acea vreme.

La un deceniu de la tragedia din Alpi, canalul german ARD va difuza un documentar care va analiza circumstanţele accidentului. Se spune că în acea zi s-ar fi făcut două greşeli, care au contribuit la agravarea situaţiei şi a stării de sănătate a lui „Schumi”. Jens Gideon, care a realizat documentarul, a intervievat un instructor care se afla acolo la momentul respectiv. Acesta susţine că nu era suficientă zăpadă pentru a se schia în această zonă din afara pârtiilor, scrie protv.ro.

Instructorul de schi afirmat că pilotul cu 91 de victorii în Formula 1 părea conştient după cădere, dându-le impresia primilor salvatori că starea sa de sănătate nu era atât de gravă. Cu toate acestea, starea sa s-a deteriorat grav în timpul transferului cu elicopterul la Moutiers. Potrivit instructorului, care nu este un profesionist în domeniul sănătăţii, s-ar fi pierdut trei minute. Acest timp preţios i-ar fi putut fi fatal germanului.

Pilotul a fost supus la două operaţii pentru îndepărtarea cheagurilor de sânge din creier înainte de a ieşi în cele din urmă din comă, la 16 iunie 2014.

#accident #Michael Schumacher #schi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.