Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

OPINIE de Adrian Lupușor: A venit oare timpul ca banca centrală să reducă ținta inflației?

16 Ian. 2024, 10:40
 // Categoria: Opinii // Autor:  Adrian Lupușor
16 Ian. 2024, 10:40 // Opinii //  Adrian Lupușor

Începând cu anul 2013, Banca Națională a Moldovei (BNM) a implementat regimul de țintire directă a inflației, stabilindu-și obiectivul de menținere a inflației la nivelul de 5.0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest obiectiv a fost stabilit în conformitate cu Strategia politicii monetare a BNM, aprobată în decembrie 2012. Cu toate acestea, în prezent, se pune sub semnul întrebării eficacitatea țintei actuale în contextul evoluțiilor economice recente și prognozelor pe termen mediu, constată într-o analiză directorul Expert – Grup, Adrian Lupușor, transmite BANI.MD.

O analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o decelerare a ritmului mediu al inflației, excludând însă șocurile majore precum cel din 2015-2016 („furtul miliardului”) și criza energetică din 2021-2022. De asemenea, această decelerare este corelată cu o erodare graduală a potențialului de creștere economică, determinată de factori precum emigrarea populației, îmbătrânirea demografică și scăderea atractivității investiționale.

„În acest context, se argumentează că ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale) nu mai reflectă realitățile economice actuale și nici perspectivele pe termen mediu. Propunerea formulată sugerează o reducere graduală a acestei ținte, ajungând la 4% (± 1 punct procentual) în 2025, 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. O astfel de abordare ar permite tranzitarea fără perturbări majore în piața financiară și economie, confirmând în același timp angajamentul băncii centrale pentru menținerea stabilității prețurilor”, spune Lupușor.

Argumentele în favoarea acestei reduceri a țintei inflației sunt de natură macroeconomică și vizează ajustarea la tendințele de inflație pe termen mediu. Se susține că menținerea unei ținte nerealiste ar putea submina obiectivul fundamental al BNM, și anume, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, se evidențiază paralela cu practicile altor bănci centrale, precum Banca Națională a României, care a redus gradual ținta inflației pentru a se alinia la realitățile economice și la criteriile de convergență UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O reducere a țintei inflației ar aduce și un beneficiu financiar semnificativ, prin reducerea costurilor dobânzilor plătite de Guvern către BNM în urma executării garanțiilor stat în urma „furtului miliardului” din 2016. Această reducere ar duce la economisiri anuale de aproximativ 150-200 milioane de lei, reprezentând o presiune mai mică asupra bugetului de stat”, a mai punctat directorul Expert Grup.

În concluzie, propunerea de reducere a țintei inflației este susținută nu doar de considerente macroeconomice, ci și de beneficii financiare care pot contribui la gestionarea eficientă a datoriei statului față de BNM.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.